Specialiștii în psihologie criminalistică spun că există o adevărată „genă a crimei”. Evident este deținută de o categorie distinctă de oameni, care au o anumită configurație cromozomială. Aceasta se poate activa în anumite condiții. Și românii au specificul lor.

Individ ridicat de polițiști FOTO Adevărul

Dintotdeauna a existat un interes în studiul psihologic privind comportamentul criminal al unor indivizi. Ce-i individualizează în societate, ce-i determină să recurgă, în comparație cu ceilalți membrii ai comunității la comportament infracțional. O preocupare deosebită a fost acordată omuciderii, crimei în sine. Ce-l face pe om să devină criminal? Fiecare dintre noi ar putea ajunge în acest punct? Sau doar unii membrii ai comunități? Care sunt aceștia? Toate aceste întrebări au fost abordate de specialiști în psihologie, dar mai ales în psihologia criminalistică unde sunt studiate, printre altele, comportamentul și mecanismele de gândire ale indivizilor care au comis fapte grave, în special crime brutale sau cazuri excepționale, criminali în serie. Pentru a găsi un răspuns la aceste întrebări, dar și pentru a indentifica chiar o predispoziție a comportamentului criminal la români ”Adevărul” a discutat, cu Maria Mărginean - specializată în psihologie criminalistică, fiind profiler și analist comportamental.

”Există o genă a criminalității”

Maria Mărginean (29 de ani) spune că oamenii, în general, sunt imprevizibili. Fiecare dintre noi are o latură pe care o păstrează doar pentru sine. Uneori este o latură întunecată, care iese la iveală în moduri neașteptate și uneori în mod negativ, reprobabil pentru ceilalți membrii ai societății. „Problema este că oamenii sunt imprevizibili și asta îmi stimulează curiozitatea de a-i studia. Din punctul meu de vedere nu există oameni obișnuiți. Fiecare om este precum un ou cu surprize: plin de lucruri neprezăvute, plăcute sau mai puțin plăcute. Fiecare persoană tratează viața și se adaptează în mod diferit”, precizează Maria Mărginean. Cu toate acestea, spun specialiștii, există o genă a criminalității. Adică un determinant genetic care în situații limită îl transformă pe un individ aparent obișnuit într-un criminal. „Există o genă a criminalității: XYY. A se căuta studiul lui Jacobs din 1965”, precizează Maria Mărginean.

În plus, există studii recente pe deținuți din pușcării care arată că o bună parte dintre aceștia au în comun o predispoziție către criminalitate. Un studiu făcut pe deținuții din pușcăriile finlandeze arată că din 794 de cei încarcerați, nu mai puțin de 568 erau diagnosticați cu tulburarea de personalitate antisocială (ASPD). În plus aceștia, la nivel genetic aveau în comun două gene, CDH13 și MAOA, care ar predispune la comportament criminal. ASPD este o tulburare definită în psihologie și asociată cu manipularea, agresiunea și în general nerespectarea regulilor în societate. Cu alte cuvinte, s-a dovedit că există efectiv gene ale criminalității. Persoanele care dețin aceste gene sunt înclinate către infracționalitate, inclusiv cazuri grave de crimă.

„Trăsăturile criminale sunt trezite de mediul social”

Nu oricine are această genă a criminalității este din start un infractor. Specialiștii spun că acest determinat genetic este activat în anumite condiții. Mai precis de mediul social. Traumele joacă un rol important. O copilărie dificilă, un mediu social traumatizant pot declanșa impulsurile criminale. Culmea, aceste impulsuri criminale nu țin de nivelul de educație. Un om cu studii superioare, foarte educat, cu o genă a criminalității, dar și cu factori traumatizanți, poate deveni un criminal chiar mult mai periculos și dificil de prins decât un om cu o educație precară.

Maria Mărginean FOTO Maria Mărginean

„Au fost și încă sunt studii despre acest lucru. Un om se poate naște cu anumite trăsături criminale. Ele sunt "activate” sau ”trezite" de cele mai multe ori de mediul social, mai mult sau mai puțin. O să îl iau ca exemplu pe renumitul criminal în serie Ted Bundy ca să demonstrez că educația nu reprezintă neapărat un factor în acest sens la trezirea acelei gene ci mai mult societatea, prietenii și familia. Bundy a avut o copilărie dificilă ceea ce l-a făcut să devină o victimă printre copiii mai răutăcioși. Acest lucru totuși nu l-a oprit să exceleze mai târziu la învățătură ca student. Avea totuși probleme în a-și face prieteni. S-a implicat și în politică, a fost și însurat. O viață complet normală. Și cu toate astea el a avut impulsul de a ucide. Țin să menționez că el avea tulburare de personalitate antisocială”, precizează Maria Mărginean. Pe fondul genei criminalității, cu o copilărie marcată de traume, se poate ajunge la cazurile extreme ale criminalilor în serie. „Criminalii în serie se formează din cauza unei copilării dificile. Studiile desfășurate de-a lungul anilor au arătat o legătură între criminalii în serie și abuzurile fizice, psihice și sexuale în copilărie. Ei provin deci din familii instabile”, precizează psihologul criminalistic din Botoșani.

România, o țară a criminalilor impulsivi „stârniți” de sărăcie și educație precară

Î n țara noastră există mai multe tipuri de infractori. Specialiștii au identificat însă faptul că avem și un specific al zonei: sunt crimele impulsive, foarte brutale, determinate de sărăcie, de multe ori educație precară, condiții de trai improprii, traume. ”Există mai multe modele de gândire infracțională în țara noastră. Cea predominantă fiind cea criminală și mai apoi corupția. Ele sunt determinate în principal de condițiile socio-economice: sărăcia, legislație instabilă, neaplicarea legii. Din ce-am observat criminalul impulsiv predomină”, adaugă Maria Mărginean. De multe ori, la acești factori se adaugă și consumul de alcool, frecvent mai ales în mediul rural. Cazurile grave din ultima perioadă pot fi explicate tocmai prin acest ”coktail” de genetică, sărăcie, educație precară și în unele cazuri consum de alcool. „Iar cazurile grave din ultima perioadă ne duc exact la subiectele discutate și menționate anterior: factorii socio-economici și gena XYY (gena criminală)”, spune specialistul botoșănean.

”Este o ramură foarte puțin folosită în România”

Maria Mărginean a terminat facultatea de psihologie la Univeristatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași iar mai apoi a urmat și absolvit masterul în Psihologie Medico-Legală și Criminalistică la Sibiu. Au urmat și alte specializări postuniversitare pe Profiling și Psihologie criminalistică și Psihologia Terorismului plus Analiză și evaluare comportamentală. Maria Mărginean spune că domeniul ei de activitate este foarte important în lucrul cu infractorii, însă din păcate, în România se pune accept puțin pe această specializare. „Psihologia criminalistică presupune studierea comportamentului uman și modul în care acesta plus principiile psihologiei se aplică criminalității. Funcția principală este aceea de a oferi informații specializate judecătorilor, polițiștilor și avocaților într-un mod cât mai simplu. Această ramură a psihologiei ajută la soluționarea mai rapidă a cazurilor (de obicei cele mai grele). Și într-adevăr, este foarte puțin folosită în România din cauza faptului că nu este atât de cunoscută dar și din lipsă de specialiști. În America spre exemplu această profesie este utilizată la greu. Dar, încet încet lucrurile se vor schimba și în țara noastră”, conchide Maria Mărginean.