Prima solicitare pe care Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut-o Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) de a repara mai multe drumuri mici, unele de pământ, și două podețe, din zonele unor obiective militare, datează din 23 iulie 2024.

Armata explica atunci nevoia reparării drumurilor de pământ, a podețelor și a unui pod:

„În perioada 5 mai 2025-25 mai 2025 se vor desfăşura pe teritoriul național exerciții militare la care vor participa şi țările aliate (NATO). Analiza locațiilor de dislocare pentru trupe şi a infrastructurii ce va fi utilizată pe timpul exercițiilor, executată la nivelul Ministerul Apărării Naționale, a condus la concluzia că o parte din drumurile de acces în/din aceste locații necesită lucrări de reabilitare/consolidare astfel încât să permită deplasarea tehnicii grele.”

Drumurile pe care MApN ar fi vrut și încă vrea să le folosească sunt:

• drumul de pământ care face legătura între drumul județean (DJ)104J şi accesul la o locație din Făgăraş;
• drumul de exploatare/vecinătate de interes local care face legătura între DJ 104A şi o locație din Comuna Şinca (județul Braşov), pe care se află trei podețe, dintre care două trebuie reparate;
• drumul de exploatare care face legătura între DJ 7C şi o locație din Cârţişoara (județul Sibiu), aflat pe o tarla;
• extinderea străzii 13 Decembrie din Municipiul Braşov.

Armata cere de aproape un an Ministerului Dezvoltării și Lucrărilor Publice repararea unor bucăți de drum de pământ din județul Brașov.

MApN a mai menționat, în adresa din iulie 2024 către Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, că unitățile militare care administrează cazărmile care folosesc aceste drumuri ceruseră deja repararea lor. Ele se adresaseră primăriilor care au în responsabilitate căile de acces.

Însă, „autoritățile administrației publice locale au comunicat că nu dispun de surse de finanțare pentru realizarea lucrărilor solicitate”, se arată într-un document ajuns la Camera Deputaților, consultat de Europa Liberă, în care este descrisă corespondența oficială între instituții pe această temă.

Ministrul Apărării mai explica în iulie 2024, potrivit aceleiași surse, că repararea drumurilor și podețelor este necesară pentru că este vorba despre respectarea planului privind desfăşurarea de operaţiuni de către forţele armate străine pe teritoriul României, precum şi de obligații „de prevederi ale sprijinului națiunii gazdă (HNS) menționat în Memorandumul între Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa.”

Exercițiul la care se referea Ministerul Apărării urma să aibă loc în perioada 5-26 mai 2025 și se numește Dacian Spring 25.

În timpul exercițiului, urma ca Grupul de Luptă al NATO din România, condus de Franța, să ajungă la nivelul de brigadă. Adică Franța să aducă cel puțin încă 2.000 de militari în România, la Cincu (județul Brașov) și în alte locații, suplimentar față de cei 1.500 care există deja.

Acestora urmau să li se alăture și alți militari din state NATO și, astfel, peste 4.000 de militari români și străini să simuleze dislocarea rapidă în România și misiuni de apărare pe teritoriul național.

În martie 2025, lideri francezi au anunțat amânarea dislocării trupelor franceze în România până la toamnă.

La începutul lui 2025, Statul Major al Apărării prezenta exercițiile programate în acest an în România ca pe misiuni care „demonstrează unitatea și solidaritatea aliaților, precum și capacitatea structurilor NATO și a partenerului strategic american de a interveni rapid în sprijinul României.

Scopul principal al exercițiilor este creșterea capacității de apărare și descurajare, îmbunătățirea coordonării și a timpilor de reacție, precum și consolidarea interoperabilității și mobilității militare.

Într-un context global complex, marcat de crize de securitate, aceste antrenamente devin esențiale pentru pregătirea forțelor armate”, mai explica Statul Major al Apărării importanța exercițiilor planificate.

Sursa: Expunere de motive ordonanța 6/2025 privind extinderea obiectivelor finanțabile prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny.

Și Statul Major adăuga: „Pentru Armata României, exercițiile reprezintă o oportunitate de a testa capacitatea de a susține operații defensive în cadrul Alianței și de a asigura sprijinul necesar pentru trupele și echipamentele care tranzitează sau staționează pe teritoriul național. Aceste activități militare sunt un exemplu clar al angajamentului comun pentru securitatea colectivă și stabilitatea regiunii.”

Cum se opintește „angajamentul României” față de NATO în drumuri de pământ, două podețe și un pod. Scrisoarea a II-a, de la ambasade

O lună mai târziu de la prima adresă trimisă de MApN către Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice, în august 2024, trei ambasadori ai unor state NATO aliate care au militari dislocați în România trimit și ei o scrisoare la MDLPA.

E vorba despre diplomați șefi ai Franței, Belgiei şi Luxemburgului, care semnalează Ministerului Dezvoltării că există un obstacol care limitează buna funcționare a trupelor NATO, respectiv un pod care va asigura o legătură rutieră între gara Voila şi tabăra Grupului de Luptă „General Berthelot” de la Cincu.

Sursa: Expunere de motive ordonanța 6/2025 privind extinderea obiectivelor finanțabile prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny.

Este vorba despre celebrul pod de aproape 94 de metri lungime de la Voila, despre care și Europa Liberă a scris de mai multe ori, și care nu e finalizat de patru ani.

Scrisoarea a III-a. Intervine MAE

Demersului ambasadorilor i se alătură și Ministerul de Externe al României (MAE), care, pe 10 septembrie 2024, îi scrie aceluiași Minister al Dezvoltării. Pentru buna desfășurare a exercițiului Dacian Spring 25, spune MAE, autoritățile trebuie să repare podul de la Voila cerut de militari de mai mulți ani.

„Importanța obiectivului menționat poate fi evidențiată şi prin faptul că se află pe una dintre rutele de evacuare rapidă pentru structurile militare dislocate în Centrul de Instruire Întrunită din localitatea Cincu – ruta către nord, ruta către sud fiind Cincu-Voila.”

MAE amintește că la Dacian Spring 25, din luna mai, urmau să aibă loc pe teritoriul României exerciții de certificare a stării operaționale a structurilor militare aliate dislocate pe teritoriul național, exerciții care „se vor desfăşura în proximitatea poligonului Cincu”.

„Îndeplinirea defectuoasă a obiectivelor stabilite având drept cauză starea infrastructurii rutiere ar afecta dorința de a atrage forțe aliate pe teritoriul național”, avertiza MAE în toamna lui 2024.

MApN - Scrisoarea a IV-a și a V-a

Pe 3 octombrie 2024, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației primește Scrisoarea aIV-a – ea vine tot de la MApN, care revine cu o nouă adresă, în care arată că încă un obiectiv important pentru Armată – podul peste râul Şaeş de la Sighișoara, trebuie reparat.

Și motiva: „Lucrarea de infrastructură constituie un obiectiv de importanță majoră din punct de vedere strategic, deoarece limitează posibilitățile de mişcare ale trupelor şi tehnicii militare dislocate în Centrul de Instruire Întrunită din localitatea Cincu (jud. Braşov). Analiza, bazată pe considerente militare, efectuată la nivelul Ministerul Apărării Naționale, a scos în evidență faptul că obiectivul de infrastructură menționat asigură legătura unităților şi marilor unități situate la nord de localitatea Cincu şi Centrul de Instruire Întrunită. La ora actuală, podul peste râul Şaeş este utilizat cu restricții de tonaj deoarece acesta se află într-o stare avansată de degradare - traversarea podului este limitată la autovehicule uşoare”, se arată în documente.

Pe 17 decembrie 2024, MApN revine la Ministerul Dezvoltării cu încă o adresă. Armata scrie că doar un drum din cele patru descrise în adresa din iulie, cel din Făgăraș, s-a reparat în cele cinci luni scurse de la prima solicitare trimisă.

Precizează că reabilitarea drumurilor de pământ este de „strictă necesitate” pentru dislocarea în condiții de siguranță a echipamentelor militare ale Grupului de Luptă Francez la nivel de brigadă.

Armata mai explică și că, pe termen mediu, drumurile cerute a fi reparate vor fi utilizate pentru îndeplinirea misiunilor NATO, conform obligațiilor asumate de România prin memorandumuri şi prin Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României.

România, județul Brașov, drum județean lângă poligonul Cincu

În plus, justifica MApN, pe termen lung, drumurile vor asigura fluxul de afluire/defluire a structurilor în contextul planurilor militare de contingență.

Planurile de contingență sunt cele care arată cum se apără România în caz că este atacată.

Mașini de luptă trimise de Spania către Cincu, România, în noiembrie 2024. Spania este unul dintre aliații NATO ai României care trimit periodic, în țară, militari, avioane și alte echipamente.

Ianuarie – Ordonanță de la Guvern. Aprilie – drumurile de pământ și podețele, încă nereparate

Pe 31 ianuarie 2025, Guvernul Marcel Ciolacu 2 adoptă o ordonanță care permite Ministerului Dezvoltării să aloce banii necesari reparării drumurilor, podețelor și podului solicitate pentru tranzitul mașinilor militare.

Actul normativ prevede că sursa banilor este Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, un program național de finanțare a unor investiții care are un buget de 50 miliarde de lei (10 miliarde de euro) în perioada 2021-2028, deși „prin acesta (n.r. programul Anghel Saligny) nu pot fi finanțate toate obiectivele de investiții de importanță strategică”, explica Guvernul.

Dar Executivul decide că lucrurile se pot schimba.

Așa că scrie în ordonanță că „prin prezentul proiect se creează cadrul legal pentru ca obiectivele de investiții de importanță strategică să poată fi finanțate”.

Executivul mai spune că, până în ianuarie 2025, „din valoarea totală alocată Programului National de Dezvoltare Locală etapa II, de 33 miliarde de lei, sunt angajate 31,269 miliarde lei, existând un disponibil de 1,730 miliarde lei” (346 de milioane de euro).

Tot guvernul mai menționează, în ordonanța din ianuarie, menită să deblocheze finanțarea pentru repararea drumurilor, podețelor și a podului cerute de MApN, că „valoarea estimativă pentru două dintre acestea (n.r. solicitări) este de aproximativ 6.500.000 lei” – 1,3 milioane de euro, adică mai puțin de 2 la sută din suma disponibilă.

Guvernul mai menționează și ce anume trebuie să trimită beneficiarii lucrărilor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru ca autoritățile locale să poată începe licitațiile:

a) devizul general estimativ al obiectivului de investiții;
b) hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului județean pentru aprobarea studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, a indicatorilor tehnico-economici inițiali şi actualizați, dacă este cazul;
c) hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului județean pentru aprobarea suportării din bugetul local/județean al beneficiarilor a cheltuielilor care nu sunt eligibile prin program;
d) extrasul de carte funciară pentru terenurile şi/sau construcțiile pe care se realizează obiectivele de investiții sau, în lipsa acestora, hotărârea consiliului local/hotărârea consiliului județean/hotărârea Guvernului de atestare a domeniului public/de trecere a unui bun în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale beneficiare, după caz;
e) certificatul de urbanism însoțit de avizele şi acordurile stabilite prin acesta;
f) studiul topografic pe baza căruia a fost întocmit studiul de fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, în format electronic editabil, inclusiv seturile de date spațiale vizând localizarea în teren a obiectivelor finanțate, georeferențiate şi în format vectorial. Geometria localizării obiectivelor va fi reprezentată ca (multi)poligon, cu câte un element unic pentru fiecare obiectiv de investiții, în sistemul național de coordonate Stereografic 1970.
sursa: Ordonanța nr. 6/31 ian. 2025

De la emiterea ordonanței guvernului au trecut două luni.

Europa Liberă a solicitat pe 2 aprilie Ministerului Dezvoltării să comunice care este stadiul lucrărilor la drumurile, podețele și podurile strategice cerute a fi reparate de către MApN, MAE și ambasadele aliate, în 2024.

Nu am primit încă un răspuns, îl vom publica imediat ce el va fi trimis.

Surse de la Comisia de Apărare a Camerei Deputaților au precizat pentru Europa Liberă că și forul parlamentar a cerut date similare Ministerului Dezvoltării, însă nu le-a primit încă.

În schimb, contactat de Europa Liberă, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că, în timp ce lucrările la podul de la Sighișoara sunt contractate și „în execuție”, reparațiile cerute de MApN pentru drumuri nu au început.

Cseke Attila este din decembrie 2024, pentru a doua oară, ministrul Dezvoltării și Lucrărilor Publice.

Explicația ministrului este că autoritățile locale fac demersurile necesare, dar „se mișcă greu”.

Despre amânarea exercițiului Dacian Spring 25, oficiali francezi au spus pentru Europa Liberă că ea a fost solicitată pentru ca dislocările de militari și mașini de luptă să nu se suprapună peste campania electorală prezidențială din România.

Iar înalți oficiali militari români au explicat că exercițiul prin care Grupul de Luptă al NATO din România se va mări temporar va avea loc la toamnă, fără a preciza o dată exactă.

Investiții la șase poduri strategice. Alte câteva zeci așteaptă finanțarea

Uniunea Europeană a lansat, în 2018 și ulterior în 2022 (după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina), planuri de acțiune pentru o deplasare cât mai rapidă și mai sigură a logisticii militare între țările membre.

Dimensiunile și capacitatea de susținere a podurilor rutiere, spune UE, sunt elemente esențiale în deplasarea vehiculelor militare pe șosele. Un vehicul blindat cântărește zeci de tone și poate ajunge chiar la 100 de tone, cu tot cu transportorul pe care este urcat pentru deplasare.

Peste 1,75 miliarde de euro este finanțarea pusă la dispoziție de UE – treptat, în mai multe apeluri de proiecte – pentru mobilitate militară, printr-un program de îmbunătățire a conectivității europene (CEF).

Deplasarea tehnicii militare a devenit tot mai importantă la nivel european. În imagine, un convoi care transportă blindate ale militarilor spanioli, care s-au alăturat în 2024 grupului de luptă NATO de la Cincu.

Prin acest program, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a început investiții de aproximativ 60 de milioane de euro - din care jumătate bani europeni - pentru modernizarea a șase poduri.

Cinci dintre ele sunt situate în apropierea unor baze militare sau pe șosele ce duc spre acestea, iar cel de-al șaselea, de la Ungheni - finanțat distinct - este poziționat strategic, la granița cu Republica Moldova:

• Reabilitare pod pe DN 2A, peste canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari (286,2 m), la Ovidiu, județul Constanța. Situat în apropierea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu;
• Reabilitare pe DN 1, peste râul Prahova (51,5 metri), lângă Azuga, județul Prahova. Amplasat pe principalul drum naţional din România, pe ruta Bucureşti-Braşov.
• Pod nou pe DN 6, peste Jiu (183,4 m), la Arginești, județul Mehedinți; DN6 duce spre baza militară Deveselu;
• Reabilitare pe DN 15, peste Bistrița (lângă barajul Biza) la Stejaru, județul Neamț. Situat pe drumul naţional care face legătura între Piatra-Neamţ - Târgu-Mureş - baza aeriană Câmpia-Turzii;
• Reabilitare pe DN 15, la Viișoara (în zona barajul Bicaz), județul Neamț. Situat pe drumul naţional care face legătura între Piatra-Neamţ - Târgu-Mureş - baza aeriană Câmpia-Turzii;
• Pod construit de la zero, la capătul autostrăzii A8, peste Prut, la Ungheni. Situat la granița cu Republica Moldova.

Pentru alte 30 de poduri de importanță strategică, CNAIR va depune cereri de finanțare prin același program, au menționat reprezentanții companiei pentru Europa Liberă.

Tot cu fonduri de mobilitate militară a fost obținută o finanțare pentru studiul de fezabilitate (SF) de aproape 7 milioane de euro pentru un nou pod peste Dunăre, la Giurgiu-Ruse, care să dubleze astfel vechiul pod al Prieteniei. SF-ul trebuie finalizat până în 2026.

Comisia Europeană ar fi aprobat deja – spunea anul trecut guvernatorul din Ruse, Bulgaria – o finanţare masivă, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, şi pentru construcţia podului în sine, care ar putea fi gata până în 2030.

Reprezentanţii CNAIR nu au oferit detalii, menţionând că aşteaptă mai întâi soluţia care va reieşi din studiul de fezabilitate cu privire la datele viitorului pod.