Executarea hotărârilor CEDO: Comitetul de Miniştri salută răspunsul prompt al autorităţilor române la hotărârea 'Kovesi împotriva României'
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei salută răspunsul prompt al autorităţilor române la hotărârea CEDO în cazul 'Kovesi împotriva României', prin care fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a reclamat imposibilitatea de a contesta în mod efectiv, în faţa unui organism judiciar independent, încetarea mandatului său la conducerea instituţiei.
Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei şi-a desfăşurat în perioada 7-9 iunie reuniunea trimestrială de supraveghere a executării hotărârilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg. Deciziile luate de Comitetul de Miniştri în cadrul reuniunii au fost publicate joi.
Comitetul de Miniştri informează într-un comunicat de presă despre deciziile pe care le-a adoptat privind România în cazurile 'Kovesi împotriva României', 'Soare şi alţii împotriva României', 'Lingurar împotriva României' şi 'S.C. Polyinvest S.R.L. şi alţii împotriva României'.
Cauza Kovesi împotriva României priveşte imposibilitatea pentru reclamantă, din cauza limitărilor impuse de o decizie a Curţii Constituţionale asupra competenţei instanţelor de contencios administrativ în astfel de chestiuni, de a contesta în mod efectiv, în faţa unui organism judiciar independent, încetarea "nejustificată şi prematură" a mandatului său de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, determinată de exprimarea legitimă a opiniilor şi criticilor sale cu privire la reforme legislative privind sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
În această cauză, în ceea ce priveşte măsurile individuale, Delegaţii Miniştrilor constată că reclamanta nu a solicitat reparaţie echitabilă în cadrul procedurii în faţa Curţii şi că reinstalarea sa în funcţie nu este posibilă, în special pentru că între timp aceasta a fost numită procuror şef al Parchetului European, şi concluzionează că nicio măsură individuală nu este necesară.
În ceea ce priveşte măsurile generale, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei salută răspunsul prompt al autorităţilor române la hotărâre, luând act de faptul că a fost deja prezentat un proiect de lege care conţine dispoziţii menite să remedieze lacuna constatată în hotărâre în ceea ce priveşte protecţia judiciară acordată titularilor de funcţii de conducere din cadrul Ministerului public împotriva revocărilor ilegale din funcţie şi, de asemenea, să contracareze "efectul inhibitor" evidenţiat de Curte, al revocării anticipate a reclamantei asupra altor membri ai autorităţii judecătoreşti.
De asemenea, ia act cu satisfacţie, în special, de proiectele de dispoziţii care conferă instanţelor de contencios administrativ competenţa deplină de a examina legalitatea şi temeinicia deciziilor de revocare din funcţie a procurorilor de rang înalt, inclusiv motivele invocate în propunerile de revocare făcute de ministrul justiţiei. Solicită în plus autorităţilor să transmită fără întârziere informaţii cu privire la mecanismele existente sau preconizate pentru a garanta, în măsura posibilului, dreptul la reinstalare al titularului funcţiei, în cazul în care se constată că revocarea este contrară Convenţiei sau altor dispoziţii de drept intern.
Observând că măsurile generale avute în vedere fac parte din reforme judiciare mai ample aflate în curs de desfăşurare, Comitetul de Miniştri subliniază că independenţa, eficienţa şi rezilienţa autorităţii judecătoreşti sunt esenţiale pentru susţinerea statului de drept şi pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de Convenţie. Prin urmare, salută angajamentul exprimat de autorităţile române la cel mai înalt nivel de a se baza pe expertiza şi lucrările relevante ale Consiliului Europei în eforturile lor de reformă şi le încurajează puternic să coopereze în continuare, pe deplin, în acest proces, în special cu Comisia de la Veneţia.
Autorităţile române sunt invitate să informeze în mod corespunzător Comitetul cu privire la evoluţia procesului legislativ şi la orice modificări care ar mai putea fi aduse proiectelor de dispoziţii relevante, în special cele care stabilesc procedura de revocare a procurorilor de rang înalt şi garanţiile aferente.
La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunţat hotărârea în cauza 'Kovesi împotriva României', constatând, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanţă şi, respectiv, al libertăţii de exprimare. Potrivit CEDO, România a încălcat drepturile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin revocarea acesteia din funcţie înainte de încheierea mandatului. Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului a hotărârii CEDO, având în vedere importanţa deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenţei procurorilor şi a sistemului de justiţie din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menţionată.
Grupul de cauze 'Soare şi alţii împotriva României' se referă la deficienţe ale cadrului legislativ care reglementează utilizarea forţei potenţial letale în timpul intervenţiilor şi operaţiunilor de aplicare a legii, desfăşurarea nejustificată a unităţilor speciale de intervenţie în cadrul operaţiunilor de rutină şi lipsa unor anchete şi proceduri penale efective în ceea ce priveşte acuzaţiile de utilizare nejustificată a forţei letale sau potenţial letale, inclusiv din cauza neexaminării susţinerilor referitoare la motivaţia rasistă pentru tratamentul denunţat de unii dintre reclamanţi.
În această cauză, în ceea ce priveşte măsurile individuale, Delegaţii Miniştrilor Consiliului Europei decid să pună capăt supravegherii privind executarea acestor hotărâri reamintind evaluarea lor că nu mai sunt posibile alte măsuri individuale în cauzele 'Gheorghe Cobzaru, Grămadă şi Boacă şi alţii', dar solicită autorităţilor să transmită informaţii cu privire la măsurile individuale în cauzele 'Soare şi alţii', 'Ciorcan şi alţii' şi 'Andreea-Marusia Dumitru' şi cu privire la unele măsuri generale formulate de Comitet, până cel târziu la data de 15 decembrie 2021. Astfel, se solicită autorităţilor să se asigure rapid că legea limitează utilizarea armelor de foc de către personalul responsabil cu aplicarea legii, în toate cazurile, doar la situaţiile în care acest lucru este absolut necesar pentru a evita un risc pentru viaţă şi integritate corporală şi să ia măsuri adecvate care să garanteze că operaţiunile de aplicare a legii, inclusiv cele care implică unităţi speciale de intervenţie, sunt planificate şi conduse astfel încât să se evite, pe cât posibil, utilizarea forţei potenţial letale. O altă cerinţă este să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate sau preconizate legat de insuficienţele pe care le denotă aceste cauze în controlul efectuat de instanţele naţionale asupra unor astfel de anchete.
Cauza 'Lingurar împotriva României' priveşte relele tratamente suferite de reclamanţi în timpul unui raid al poliţiei organizat în mod discriminatoriu pe baza apartenenţei etnice a comunităţii rome vizate şi faptul că autorităţile competente nu au condus o anchetă şi o procedură efective, inclusiv în ceea ce priveşte acuzaţiile reclamanţilor privind motivaţia rasistă a raidului şi a relelor tratamente la care au fost supuşi şi, prin urmare, nu au respectat standardul mai exigent de răspuns impus de Convenţie în situaţiile în care există dovezi ale unor modele de violenţă şi intoleranţă împotriva unei minorităţi etnice.
În această cauză nu poate poate fi luată nicio măsură individuală, întrucât nu mai este posibilă redeschiderea anchetei penale interne din cauza împlinirii termenului de prescripţie.
În ceea ce priveşte măsurile generale, Comitetul solicită autorităţilor să întreprindă fără întârziere o examinare obiectivă şi imparţială a activităţilor şi operaţiunilor poliţiei şi ale altor agenţii responsabile cu aplicarea legii, precum şi a modului în care rapoartele şi acuzaţiile de tratament discriminatoriu şi de abuz au fost soluţionate de către organele disciplinare competente şi să informeze Comitetul cu privire la constatările şi concluziile lor, inclusiv în ceea ce priveşte măsuri suplimentare care ar putea fi necesare pentru a garanta nerepetarea încălcărilor grave ale drepturilor omului constatate. De asemenea, încurajează autorităţile să se bazeze pe expertiza Consiliului Europei, inclusiv în domeniul protecţiei minorităţilor, în demersurile lor ulterioare de executare a prezentei hotărâri, precum şi să continue şi să îşi consolideze cooperarea cu organismul naţional pentru promovarea egalităţii. Se solicită autorităţilor să transmită informaţii cu privire la măsurile luate şi preconizate sub forma unui plan de acţiune cuprinzător care să fie prezentat până la data de 15 decembrie 2021.
Hotărârile CEDO privind cererile introduse de S.C. Polyinvest S.R.L. şi Omegatech Enterprises Ltd. şi alte şapte cereri se referă la responsabilitatea statului pentru neexecutarea hotărârilor judecătoreşti sau a sentinţelor arbitrale prin care s-a dispus ca societăţile controlate de stat să plătească diverse sume reclamanţilor.
Subliniind că, în conformitate cu jurisprudenţa bine stabilită a Curţii şi cu constatările şi indicaţiile sale din prezentele hotărâri, România este obligată să plătească, din fondurile statului, toate sumele datorate, acordate în hotărârile judecătoreşti sau în sentinţele arbitrale, cu dobânda de întârziere până la data plăţii, fie cea specificată în hotărârile sau sentinţele arbitrale, fie, în lipsa unei astfel de precizări, dobânda legală datorată în conformitate cu dreptul intern, Comitetul de Miniştri reiterează cu insistenţă fermă obligaţia necondiţionată a României, în temeiul articolului 46, alineatul 1, din Convenţie, de a se conforma hotărârilor Curţii în mod deplin, efectiv şi prompt. În consecinţă, îndeamnă din nou cu insistenţă autorităţile să ia toate măsurile necesare pentru a efectua plăţile necesare cu cea mai mare urgenţă. În cazul în care plăţile nu au fost efectuate până atunci, decid să reia examinarea acestor cauze la cea de-a 1411-a reuniune a lor (septembrie 2021) şi însărcinează Secretariatul să pregătească un proiect de rezoluţie interimară pentru a fi examinat la reuniunea respectivă.AGERPRES
