Procurorul general Tiberiu Niţu a încercat să deturneze atenţia opiniei publice dar şi să-i protejeze pe Ponta şi Dragnea de efectele legii anunţănd că la PÎCCJ s-a deschis un dosar legat de votul din diaspora. Noi bănuim că din diverse surse aflase deja că acelaşi lucru l-a făcut şi DNA. a forţat nota cu tupeu şi nesimţire. Ca un aparatcik de ultimă speţă. Pus de PSD să dea NUP-uri acolo unde DNA face reţineri şi trimiteri în judecată.

Cu câteva zile înainte de acest anunţ al lui Niţu în puterea.ro şi comisarul.ro au apărut acuze clare la adresa lui Liviu Dragnea ca pion principal al blocării deschiderii de noi secţii în străinătate. Nimeni altcineva nu a mai asumat acest demers. Doar trăim în România. Cu o mare parte a presei care nu se deosebeşte cu nimic de clasa politică.

 Între timp, după ce au fost exmatriculaţi din PSD, Marian Vanghelie şi Mircea Geoană au confirmat dezvăluirile despre Dragnea. Atât Vanghelie, cât şi Geoana au afirmat că binomul Ponta-Dragnea s-a opus înfiinţării de secţii de votare suplimentare în Diaspora.   Joi dimineaţă, noi am început să spunem adevărul despre ceea ce se întâmplă la Parchetul general cu dosarul deschis pe votul din diaspora. După numai două ore s-a petrecut minunea. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a ANUNŢAT oficial că a preluat dosarul penal privind organizarea şi desfăşurarea votului în Diaspora. Tot joi, la aflarea veştii că doamna Kovesi i-a luat dosarul domnului Niţu NUP, premierul Victor Ponta, cu un nod în gât, a spus jurnaliştilor: „Justiţia să îşi facă datoria!”.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a preluat dosarul penal privind organizarea şi desfăşurarea votului în Diaspora la alegerile prezidenţiale. Parchetul General (PG) şi-a declinat, joi, competenţa în această cauză, în favoarea DNA, precizând că faptele anchetate cad sub incidenţa Legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, competenţa aparţinând, astfel, structurii conduse de Laura Codruţa Kovesi. Fiind cunoscută gravitatea deosebită a dosarelor de care se ocupă DNA, această mutare este un indiciu foarte puternic că, în această cauză, sunt implicate persoane cu funcţii înalte în statul român.

Sunt confirmate astfel informaţiile publicate în urmă cu două săptămâni, privind gravitatea faptelor celor care au încălcat dreptul la vot al românilor din străinătate, şi faptul că, deşi procurorii au început urmărirea penală in rem (n.n. – numai cu privire la faptă) în acest dosar, unul dintre “greii” din Guvern vizaţi de procurori este vicepremierul Liviu Dragnea.

La vremea respectivă, o sursă din PSD dezvăluia că preşedintele executiv al partidului şi şeful de campanie al lui Victor Ponta s-a opus vehement înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate după primul tur al alegerilor. Atunci când Titus Corlăţean i-a spus, din postura de ministru al Externelor, că este ilegal să îngrădească dreptul la vot, Liviu Dragnea i-a replicat că el e şeful de campanie şi cel care ia decizia, iar dacă nu-i convine, să-şi dea demisia – ceea ce primul a şi făcut, după ce, iniţial, declarase public că nici nu se gândeşte la asta. La discuţia extrem de tensionată au fost de faţă mai multe persoane, printre care şi premierul Victor Ponta. Când unul dintre cei prezenţi a făcut observaţia că un articol din Codul penal îi poate băga în puşcărie, Dragnea i-a întors-o: „Nu se va întâmpla asta dacă faceţi cum spun eu. Iar dacă facem mia aia de secţii de votare, sigur pierdem”. „Dacă nu facem secţiile alea vom câştiga alegerile şi nu va fi nimeni arestat”, a adus Liviu Dragnea argumentul suprem.

Procurorii lui Niţu închid 95% din cauze

Statistic vorbind, şansele ca dosarul împiedicării dreptului la vot al românilor din străinătate să se concretizeze într-un rechizitoriu, iar apoi să ajungă în instanţă pentru soluţionare, sunt mult mai mari dacă acesta se află pe rolul DNA. Asta pentru că – potrivit datelor prezentate la ultimul bilanţ al Parchetului General – din cele 1,8 milioane de cauze pe care procurorii PG le-au avut în lucru anul trecut o treime au fost soluţionate, iar dintre acestea din urmă, doar 47.000 s-au concretizat în rechizitorii. Altfel spus, circa 97% din cauze nu au mai ajuns în faza judecăţii. „În anul 2013 procurorii au avut de soluţionat un număr de 1.826.427 dosare, cu 4% mai multe decât în anul de referinţă. Au fost soluţionate 635.759 dosare, în creştere cu 7,6% faţă de anul 2012, dintre care 47.072 prin rechizitoriu, în creştere cu 11,1% faţă de perioada de referinţă. Ponderea cauzelor soluţionate în totalul cauzelor de soluţionat a fost de 34,8%, faţă de 33,7% în anul precedent”, declara Tiberiu Niţu în primăvara acestui an la bilanţul PG pe anul 2013. Deşi trebuie precizat că sfera de competenţă a PG este mai mare decât cea a DNA, iar acest lucru se traduce, în principal, într-un număr mai mare al dosarelor de soluţionat pentru procurorii lui Tiberiu Niţu, anul trecut structura condusă de Laura Codruţa Kovesi a stat mai bine la capitolul rechizitorii. Anul trecut, DNA a trimis în judecată peste 1.000 de corupţi, dintre care peste 300 au fost demnitari.

Distribuie Distribuie Comentarii