EXCLUSIV/DNA începe audierile în Dosarul Diaspora
Procurorii DNA sunt pregătiţi să înceapă audierile în Dosarul Diaspora. Conform surselor noastre, printre primii chemaţi la audieri se află Titus Corlăţean, preşedinţii comisiilor juridice din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele AEP şi preşedintele BEC.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parchetului instanţei supreme dosarul privind problemele de la votul din diaspora, în care sunt cercetate fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Dosarul a fost trimis, joi, de procurorii Parchetului instanţei supreme la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru continuarea cercetărilor.
"La data de 4 decembrie, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile articolului 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri", arată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un comuncat de presă transmis MEDIAFAX.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut în 2 decembrie, dosarul de la PICCJ privind problemele la votul din diaspora, întrucât la DNA este în lucru un dosar care vizează aceleaşi fapte, iar procurorii anticorupţie sunt de părere că cele două dosare penale trebuie reunite.
"La nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, în cursul lunii noiembrie, anul curent, s-a înregistrat un dosar penal în care se fac cercetări cu privire la modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în Diaspora. Procurorii anticorupţie, constatând că la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, la data de 02 decembrie 2014 au solicitat acestei instituţii cauza respectivă, în vederea reunirii celor două cauze penale", arată DNA, într-un comunicat de presă transmis joi.
DNA a precizat că începerea urmăririi penale cu privire la faptă nu are caracterul formulării unei acuzaţii împotriva unei persoane, ci are doar semnificaţia instituirii cadrului procesual în care se pot strânge primele probe cu privire la o anumită faptă.
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.
Faptele sesizate în respectivele plângeri sunt abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, potrivit PICCJ.
"Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcţii sau funcţionari din cadrul instituţiilor cu rol decident în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea alegerilor", a arătat Parchetul instanţei supreme.
Precizările au fost făcute după ce procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a vorbit despre acest dosar.
"S-a început urmărirea penală cu privire la faptă şi s-au solicitat relaţii la alte autorităţi. Ancheta se va desfăşura în continuare (...) cu privire la fapta de împiedicare a exercitării dreptului la vot, prevăzut de articolul 385 din Codul penal", a spus Niţu.
Conform Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Niţu a precizat că au fost primite multe sesizări referitoare la problemele de la votul din diaspora. El nu a putut spune câte plângeri în acest sens există, însă a precizat că sunt venite sesizări şi din diaspora, prin intermediul poştei electronice.
"Sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor, a celor care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţia de a organiza alegerile. Unele sunt venite din partea diferitelor instituţii, dar cele mai multe sunt venite din partea persoanelor. Pe e-mail sunt cele mai multe trimise, la care sunt anexate plângeri", a spus procurorul general.
