EXCLUSIV Muşamalizare la Academie. Secretarul general Ioan Păun Otiman, scos de sub urmărire penală în cazul vânzării frauduloase a Casei Coandă
Pentru a-l absolvi de orice vină pe Ioan Păun Otiman, dar şi pe celelalte personaje implicate în acest dosar, procurorul Marian Drăgulescu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, şi-a însuşit concluzia aberantă la care au ajuns poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF): ”Nu se poate reţine latura subiectivă a infracţiunii”. Cu alte cuvinte, secretarul general al Academiei Române nu şi-ar fi dat seama ce face în momentul în care a vândut ilegal palatul savantului Henri Coandă.
Cum a fost înstrăinată Casa Coandă
„Adevărul” a dezvăluit cum Academia Română a vândut ilegal unor afacerişti imobiliari o parte din casa lui Henri Coandă, donată statului român de urmaşii marelui savant. Afacerea a fost pusă la cale în 2008, când palatul Coandă se afla în administrarea RA-APPS. La 17 ianuarie 2008, secretarul general al Academiei Române, Ioan Păun Otiman, l-a mandatat pe George Jipa să recupereze de la RA-APPS, în numele Academiei, etajul casei Coandă. În aceeaşi zi şi tot la acelaşi notar, a mai semnat o procură pentru Jipa, pe care-l împuternicea ca, odată recuperat imobilul, să vândă drepturile asupra acestuia, contra sumei de 350.000 de euro, Marinei Vivien Slivinschi.
Tranzacţia s-a făcut prin nerespectarea dreptului de preempţiune al statului. Imobilul fusese donat Academiei de către sora lui Henri Coandă, donaţia fiind condiţionată de înfiinţarea în clădire a unui muzeu în memoria marelui savant, clauză nerespectată de forul de ştiinţă.
Poliţiştii i-au crezut pe cuvânt
Referatul prezentat de poliţiştii SIF la Parchet, cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale, este cusut cu aţă albă. Din document reiese clar că anchetatorii au ţinut cont doar de declaraţiile celor cercetaţi, care, evident, au negat că ar fi vrut să comită vreo ilegalitate.
”Ioan Păun Otiman a declarat în repetate rânduri că nu a avut la cunoştinţă faptul că trebuia să întrebe Ministerul Culturii dacă doreşte să-şi exercite dreptul de preempţiune asupra imobilului. (...) De asemenea, a mai declarat că nu a dorit în niciun fel să prejudicieze statul. (...) Marina Vivien Slivinschi şi George Jipa au declarat că nu au făcut presiuni la RA-APPS pentru înapoierea imobilului şi că nu aveau cunoştinţă că este monument istoric”, au notat poliţiştii în referat.
Concluzia anchetatorilor a fost una previzibilă: ”Având în vedere cele expuse cu privire la Ioan Păun Otiman, constatăm faptul că lipseşte latura subiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece nu putem contura intenţia acestuia de a înstrăina un imobil monument istoric fără respectarea dreptului de preempţiune al statului”. Poliţiştii omit să menţioneze însă zecile de documente depuse de Curtea de Conturi care arată clar intenţia de premeditare în vânzarea frauduloasă a imobilului de patrimoniu.
Cumpărătorii Casei Coandă au fost scăpaţi prin acelaşi tertip: ”Având în vedere cele expuse cu privire la Marina Vivien Slivinschi şi George Jipa, rezultă că nu ştiau că imobilul este monument istoric, lipsind intenţia acestora ca latură subiectivă a infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu”.
Casa Coandă, din nou în patrimoniul Academiei
Surse judiciare au declarat pentru ”Adevărul” că Ioan Păun Otiman trebuia să recupereze prejudiciul pentru a ”uşura” sarcina anchetatorilor. Ceea ce secretarul general al Academiei Române a şi făcut. I-a fost uşor să o convingă pe Marina Vivien Slivinschi să renunţe la imobilul de patrimoniu, având în vedere că partenerul acesteia, George Jipa, cel care a intermediat tranzacţia, nu este la prima afacere cu Academia Română. George Jipa a mai intermediat vânzarea unor terenuri de la Constanţa ale forului de ştiinţă.
În octombrie 2013, după ce SIF i-a deschis dosar penal lui Ioan Păun Otiman pentru abuz în serviciu, contractul de vânzare-cumpărare a Casei Coandă a fost reziliat la acelaşi notar public, din Bucureşti, unde fusese încheiat şi actul de cesiune a drepturilor asupra clădirii de patrimoniu, în 2008. Formalităţile au fost făcute în mare grabă, tot în octombrie fiind operate modificările în Cartea Funciară.
Secretarul general al Academiei a negat că recuperarea Casei Coandă are legătură cu dosarul său penal. „Am reziliat contractul, nu are importanţă de ce, rezultatul contează. Am vrut să reîntregim patrimoniul Academiei Române”, a declarat pentru “Adevărul” Ioan Păun Otiman.
Probatoriul Parchetului, demontat de Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a demontat tot probatoriul poliţiei şi Parchetului, prin care cei cercetaţi în dosarul Casei Coandă au fost absolviţi de vină. Într-un document remis Parchetului, auditorii au arătat că, în ciuda celor declarate de Ioan Păun Otiman la poliţie, faptele sale au o profundă ”latură subiectivă”.
”În opinia auditorilor publici, declaraţia lui Ioan Păun Otiman, precum că nu cunoaşte prevederile legale referitoare la preempţiune, nu-l exonerează de răspundere. Mai mult, în declaraţia dată în faţa organelor de urmărire penală, Ioan Păun Otiman este nesincer, întrucât i s-a adus la cunoştinţă în două rânduri, de către Ministerul Culturii, obligaţia exercitării dreptului de preempţiune de către stat”, se arată în documentul Curţii de Conturi.
În ciuda avertismentelor Ministerului Culturii, arată auditorii, tranzacţia nu a fost anulată, în contract menţionându-se în fals că ”imobilul nu face parte din patrimoniul cultural naţional”.
Ioan Păun Otiman: ”Am vrut să recuperăm nişte bani”
Academicianul Ioan Păun Otiman a declarat pentru ”Adevărul”, în legătură cu scoaterea sa de sub urmărire penală, că tranzacţia ar fi fost legală. ”Nu a fost vorba de o înstrăinare a Casei Coandă, pentru că imobilul era pierdut pentru Academia Română printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie din 2005. Noi nu am făcut decât să recuperăm nişte bani şi atât. (...) De aceea s-a luat decizia înstrăinării unor drepturi pe care Academia le avea, care erau foarte puţin probabil că se vor putea recupera”, a afirmat academicianul.
Acesta a explicat şi de ce s-a luat decizia înstrăinării imobilului de patrimoniu. ”Academia avea nevoie de bani la acea vreme pentru a cumpăra un imobil la Târgu-Mureş pentru Institutul Gheorghe Şincai şi pentru introducerea unui retract litigios în cazul Casei Oamenilor de Ştiinţă”, a declarat Ioan Păun Otiman.
Cu toate acestea, verificările Curţii de Conturi au arătat că Academia Română avea suficienţi bani în conturi pentru a cumpăra sediul din Târgu-Mureş, fără să fie nevoită să înstrăineze Casa Coandă.
Sursa: adevarul.ro
