EXCEPȚIONAL! Nu vom RENUNȚA niciodată la luptă! Interviu EXPLOZIV cu procurorul brașovean Răzvan Băra
EXCEPȚIONAL! Nu vom RENUNȚA niciodată la luptă! Interviu EXPLOZIV cu procurorul brașovean Răzvan Băra. Se pare ca Guvernul tine mortis sa ne arunce din randul tarilor civilizate. Nu vom renunta niciodata la lupta pentru o justitie independenta, europeana, indiferent la cate ziduri vom fi pusi ori la cate table vom fi scosi de unii sau altii, cu mai multa sau mai putina stiinta de carte, afirma procurorul Razvan Alexandru Bara de la Parchetul Judecatoriei Brasov.
Intr-un interviu exploziv acordat Ziare.com , procurorul Bara a explicat de ce modificarile legilor justitiei privesc fiecare roman, nu numai magistratii, dar si marele pericol in care se afla societatea romaneasca.
Iata principalele declaratii:
- Noua OUG privind legile justitiei este inca o dovada a dispretului pe care Guvernul il are fata de CSM si fata de magistrati in general.
- Se pare ca Guvernul tine mortis sa ne arunce din randul tarilor civilizate si sa forteze mana partenerilor europeni in a declansa procedurile de sanctionare a statului roman.
- Cand ai mai putini membri decat o linie la hochei pe gheata, nu poti clama ca vorbesti in numele magistratilor. Din punctul nostru de vedere, negocierile cu magistratii nu au avut loc.
- Nu putem fi prostiti si nu putem fi dusi cu zaharelul.
- Cand ai o structura de parchet paralela, care poate oricand inculpa un magistrat si il poate suspenda din functie, nu mai poti vorbi de independenta. Cand nu ai parghii legale, mecanisme de check and balances, acela nu mai este sistem de drept.
- Alta solutie decat desfiintarea sectiei pentru magistrati nu exista.
- Daca magistratii nu sunt liberi, niciun om nu mai este liber in tara asta.
- Avem exemple despre cum ar arata justitia controlata politic. Anii '90 nu sunt foarte departe. Dorim sa ne intoarcem in acele vremuri?
- Cei doi ani de mandat ai dlui Toader coincid cu cei mai negri ani ai justitiei romane de la era Nastase-Stanoiu, in care multe din progresele inregistrate in ultimii 10 ani sunt pe care sa fie pierdute.
-Magistratura actuala a inteles misiunea pe care o are. Este o chemare, o menire.
Guvernul a adoptat OUG de modificare a OUG 7 in pofida protestelor magistratilor si in pofida avizului negativ al CSM. Cum comentati acest lucru?
Este inca o dovada a lipsei de loialitate a Guvernului in raport cu magistratii. Am si pierdut sirul lor. Inca o dovada a dispretului pe care Guvernul il are fata de CSM si fata de magistrati in general.
Desi atat Comisia de la Venetia, cat si Comisia Europeana au lansat in mod repetat apeluri catre Guvern si ministrul Justitiei de a abandona practica de a trece peste avizul CSM in chestiuni legislative care privesc sistemul de justitie, observam ca Guvernul recidiveaza.
Se pare ca Guvernul tine mortis sa ne arunce din randul tarilor civilizate si sa forteze mana partenerilor europeni in a declansa procedurile de sanctionare a statului roman.
Pe fond, cum considerati noile prevederi adoptate marti de guvern?
Punctul nostru de vedere nu s-a schimbat. Am solicitat inca de la inceput abrogarea OUG 7/2019 in intregime, cu exceptia prevederilor referitoare la Institutul National al Magistraturii.
Independenta justitiei, principiile de drept nu sunt subiecte de negociere. Nu suntem la taraba, la piata sa discutam ce ramane dintr-un text legislativ fundamental neconstitutional si antieuropean si ce ramane.
Ministrul Toader si premierul spun ca aceste modificari sunt rezultatul consultarilor cu CSM si cu asociatiile de magistrati.
Nu vreau sa mai aud de acele consultari. Mandatul presedintelui CSM la acea intalnire a fost clar trasat de Plenul CSM, respectiv abrogarea in intregime a OUG 7/2019 cu exceptia prevederilor referitoare la INM. CSM astazi a ramas consecvent acestei pozitii si a dat aviz negativ.
Care parte nu a inteles-o Guvernul din "abrogarea totala cu exceptia prevederilor referitoare la INM"?
Iar acele asociatii nu sunt reprezentative pentru magistrati. Nu aveau niciun mandat de la corpul magistratilor, numarul lor de membri este tinut secret, mai ceva ca fisa medicala a Presedintelui S.U.A., aceste asociatii nu reprezinta magistratii.
Cand ai mai putini membri decat o linie la hochei pe gheata, nu poti clama ca vorbesti in numele magistratilor. Prin urmare, din punctul nostru de vedere, acele negocieri nu au avut loc.
Ati facut parte dintr-una dintre aceste aceste asociatii - Asociatia Magistratilor din Romania.
APR a fost deturnata de la scopul sau de o serie de membri care s-au departat de la a sustine interesele profesionale ale procurorilor si implicit un stat de drept atasat valorilor europene.
Intotdeauna APR a avut un statut de tip feudal, cand am intrat in APR ni s-a promis modificarea statutului, o schimbare, dar, pe masura ce anii au trecut, iar lupta pentru justitie s-a intetit, am constatat ca APR a schimbat macazul si s-a alaturat celor care sustin asaltul contra justitiei si intoarcerea ei in era Stanoiu, o era care multora dintre putinii membri ramasi se pare ca le este pe plac.
Vazand aceasta, filiala Brasov s-a retras in bloc, si alaturi de noi, majoritatea membrilor. Sunt convins ca, in prezent APR nu mai are decat membri de ordinul zecilor, multi magistrati pensionari sau care nu se mai afla in activitate din alte motive si, prin urmare, nu se mai bucura de nicio reprezentativitate.
Revenind la noua OUG, exista totusi in ea niste pasi inapoi fata de OUG 7.
Pasii inapoi nu sunt multumitori deloc. Au ramas inca prevederi toxice ori aberante, SIIJ ramane un parchet paralel, scos de sub autoritatea procurorului general al Romaniei. Ramane interdictia colegiilor de conducere de a lua hotarari in chestiuni care nu au consacrare legala. Nu putem fi prostiti si nu putem fi dusi cu zaharelul.
Explicatiile ministrului Justitiei cu privire la SIIJ nu sunt convingatoare deloc, iar dovada faptului ca acel articol nu este doar o lamurire, doar o precizare, nici macar foarte necesara, este ca nu se renunta la el, orice s-ar intampla. Aceasta ar trebui sa va dea de gandit tuturor.
Au renuntat la majoritatea prevederilor din OUG 7/2019, mai putin la chestiunea care priveste SIIJ.
Considerati ca independenta dvs de magistrat e in pericol?
Independenta de magistrat este amenintata de doi ani de zile. Acum doar se mai bate un cui in sicriul ei. Cand ai o structura de parchet paralela, care poate oricand inculpa un magistrat si, pe cale de consecinta, sa-l suspende din functie prin luarea unei masuri preventive neprivative de libertate, nu mai poti vorbi de independenta.
Ce magistrat ar face asta, daca nu ar fi probe?
Un magistrat care nu risca nimic daca o face. Nu pornesc de la prezumtia ca procurorii SIIJ sunt abuzivi ori rau intentionati, timpul o va dovedi, dar nu poti pune ca singur filtru in calea unor potentiale abuzuri ale acestora, simpla constiinta a fiecaruia.
Un astfel de sistem, in care singura frana in calea unor abuzuri, singura piedica, este constiinta individuala, nu este un sistem de drept. Cand nu ai parghii legale, mecanisme de check and balances, acela nu mai este sistem de drept.
Sa zicem ca sunt un roman mediu din toate punctele de vedere, care nu lucreaza in sistemul judiciar. De ce m-ar interesa problemele specifice breslei?
Totul se rezuma la independenta sistemului de justitie. Asa cum spunea excelent o colega, daca magistratii nu sunt liberi, niciun om nu mai este liber in tara asta.
Sa va dau un exemplu: sa zicem ca va judecati cu un vecin care va inunda zilnic apartamentul. Judecata civila. Sa zicem ca vecinul respectiv are o cunostinta, puteti citi "pila", la partid, oricare ar fi el, preferabil la putere in acel moment.
Daca judecatorul nu ar fi independent, ar putea primi celebrul telefon in care sa i se spuna cum sa dea solutia in dosar? V-ar conveni? Nu ati beneficia de o judecata corecta pentru ca adversarul dvs. din proces "avea intrare" la judecator.
La fel se poate intampla si in penal. Sa zicem ca fiul dvs. a fost in club unde a fost agresat fizic de mai multi tineri aflati sub influenta alcoolului. Unul dintre agresori este fiul vreunui politician local. V-ar conveni ca procurorul de caz sa inchida dosarul pentru ca i s-a sugerat sa o lase mai moale cu ancheta? Va mai amintiti poate cazul copiilor prefectului de Dolj care faceau legea prin anii '90.
Din pacate, avem exemple despre cum ar arata justitia controlata politic. Anii '90 nu sunt foarte departe. Justitia functiona doar fata de cei care nu aveau relatii, cunostinte, influenta sau bani. Gulerele albe, potentatii vremii erau intangibili. Dorim sa ne intoarcem in acele vremuri?
Ati facut multe referiri la sectia pentru magistrati. De ce m-ar interesa pe mine, romanul mediu, cine ii ancheteaza pe magistrati? Cu ce ma poate afecta pe mine existenta SIIJ cat timp nu ma poate ancheta?
Raspunsul are legatura cu intrebarea precedenta. Un mod prin care poti controla justitia sa-ti raspunda la comenzi dupa modul descris mai sus este spectrul cercetarii penale pentru magistratul care isi permite sa fie independent si sa nu joace dupa cum i se canta.
In conditiile in care orice persoana poate face o plangere penala unui magistrat, plangere care ar putea fi instrumentata de o structura care nu prezinta garantii de independenta, se poate transforma intr-un instrument de presiune. Asta pe de-o parte.
Pe cealalta parte, orice magistrat care alege sa incalce legea, sa raspunda la comenzi politice sau la argumente de ordin financiar, daca se afla de partea care trebuie a baricadei, nu risca nimic. Are impunitate totala. In sinteza, "esti nu noi, nu patesti nimic".
Cand mii de magistrati, GRECO, Comisia de la Venetia, Comisia Europeana prin MCV, partenerii straini ai Romaniei, magistrati din strainatate, au criticat infiintarea acestei Sectii, care conform OUG 7/2019, nu se afla in subordonarea procurorului general si nu prezinta garantii de independenta din moment ce componenta ei este aleasa exclusiv de un cerc restrans de judecatori din cadrul CSM, este evident ca alta solutie decat desfiintarea acesteia nu exista.
Aceasta sectie este oricum sortita disparitiei ori ineficientei din punctul de vedere al unor anchete efective, incapabila de a combate in mod real infractiunile savarsite de magistrati.
De ce?
In prezent aceasta are competenta de a ancheta toate infractiunile comise de magistrati pe intreg teritoriul Romaniei, desi are in componenta in prezent 5 procurori, iar schema prevazuta de lege este de 15. Deci 15 procurori care sa ancheteze in toata tara, toate tipurile de infractiuni.
Pentru comparatie, sunt parchete de judecatorii din orase nu foarte mari, care au scheme de personal mai ample si care au si numerosi politisti care efectueaza urmarirea penala in majoritatea cauzelor simple.
Cred ca oricine isi poate da seama cat de eficienta in mod real poate fi aceasta sectie si care este scopul ei de fapt.
Daca un procuror de la SIIJ comite o infractiune, cine il va ancheta? Colegii lui?
In orice colectivitate restransa, invariabil, in mod firesc, se creeaza legaturi de colegialitate, de amicitie poate, este inacceptabil si imposibil ca persoana cu care ai fost la ciorba la pranz sa te ancheteze cand ajunge in birou.
Chiar daca aceasta ar avea capacitatea de a se disocia, o astfel de procedura nu ar trece rigorile procesului echitabil, intrucat lipseste aparenta de impartialitate, atat de des adusa in discutie de CEDO si care este o conditie obligatorie a oricarei proceduri judiciare.
Dl Toader si-a publicat bilantul celor 2 ani de mandat. Considerati, ca parte a sistemului judiciar pe care-l pastoreste, ca este o autoevaluare corecta si completa?
In primul rand, ca procuror independent, nu ma simt pastorit de domnul ministru Tudorel Toader. Acea mult clamata "autoritate a ministrului Justitiei" reprezinta doar o autoritate administrativa, in chestiuni de politica penala. Politica penala a unui stat, elaborarea ei, este apanajul puterii legislative, respectiv executive, in aceasta cheie trebuie inteles art.132 din Constitutia Romaniei.
Sigur, intr-un stat european, in care ordinea de drept domneste, iar echilibrul puterilor in stat este o valoare absoluta, elaborarea politicii penale este un demers colectiv, in care specialistii in domeniu, cei care se confrunta zi de zi cu fenomenul infractional, sunt ascultati, consultati si se colaboreaza in mod real pentru gasirea celor mai bune solutii.
In privinta bilantului dlui Toader, am vazut elogii aduse lui insusi, am vazut vorbindu-se despre himere cum ar fi cartierul justitiei, dar nimic despre regresul urias inregistrat de Romania in materia justitiei constatat de cel mai dur si nefavorabil raport MCV de cand a fost instaurat acest mecanism.
Asa cum ne-a obisnuit, domnul ministru nu isi asuma nicio responsabilitate pentru nimic.
Sistemul penitenciar este in colaps, in prag de revolta, conditiile de lucru in instante sunt insalubre, avem judecatorii in care toaleta englezeasca functionala este un mit, avem instante in care judecatorii stau inghesuiti cate 6 in birouri, alaturi de munti de dosare, judecatori care s-ar califica cu varf si indesat pentru recursul compensatoriu pentru lipsa conditiilor.
De partea cealalata, avem recursul compensatoriu, care a scos in aceasta perioada de mandat a domnului Toader foarte multi infractori pe strazi, avem legile justitiei care au aruncat in haos sistemul judiciar, avem codurile penale macelarite in Parlament in asa hal incat insasi Curtea Constitutionala, atat de ingaduitoare in ultima vreme, a declarat neconstitutionale peste jumatate dintre aceste noi prevederi.
Si avem o revocare a procurorului-sef DNA criticata de CSM, Presedintele Romaniei, cat si de organismele europene, precum si o procedura in curs de revocare a Procurorului General al Romaniei, de asemenea aspru criticata de catre partenerii externi ai Romaniei.
Practic, acesti doi ani de mandat ai domniei sale la carma Ministerului Justitiei coincid cu cei mai negri ani ai justitiei romane de la era Nastase-Stanoiu, in care multe din progresele inregistrate in ultimii 10 ani sunt pe cale sa fie pierdute.Daca domnul Toader este si el raspunzator pentru aceasta stare de fapt, las faptele si pe cititorii dvs. sa aprecieze. Eu unul nu cred in coincidente.
Procurorii de la PJ Brasov ati fost acuzati de ministrul Toader ca vreti suspendarea deciziilor CCR. Ati cerut asa ceva?
Evident ca nu. Este o rastalmacire a unor cuvinte nascocita de domnul ministru Toader Tudorel. De altfel, presa obiectiva, oamenii de rand, au inteles la ce ne-am referit si nimeni nu a dat aceasta interpretare. I
Initial am vrut sa raspundem domnului ministru, insa vazand abilitatea acestuia de a rastalmaci cuvintele, invarti propozitiile, rasuci frazele, am preferat sa nu intram in polemici absurde, pentru ca procurorii brasoveni nu joaca alba-neagra. Avem treaba. Avem infractori de prins. Noi discutam pe sensul cuvintelor din limba romana. Dar pentru ca ati intrebat, pentru cititorii dvs. o sa fac niste precizari.
Exprimarea noastra in acel comunicat a fost: "Suspendarea oricaror altor decizii din partea Curtii Constitutionale a Romaniei sau din partea celorlalti factori implicati in procesul legislativ cu privire la legile justitiei pana la emiterea avizului Comisiei de la Venetia, organism consultativ al Consiliului Europei".
Comunicatul a fost dat dupa ce CCR se pronuntase cu privire la una dintre legile justitiei, iar in saptamana urmatoare erau asteptate pronuntarile si cu privire la celelalte doua legi ale justitiei. Deci se facea referire la suspendarea luarii celorlalte decizii decat cea care tocmai fusese luata.
Dar, poate sunt eu prea exigent si limba romana prezinta anumite subtilitati, iar cuvantul "altor" se inscrie in aceeasi linie cu "optusprazece".
De ce credeti ca protestele magistratilor sunt mai intense la nivel de Judecatorii si Tribunale?
Pentru ca la aceste unitati sunt oameni mai tineri, oameni care nu au prins epocile de trista amintire ale magistraturii si care nu concep sa nu fie independenti. Magistratura actuala, ma refer in special la cei intrati in magistratura dupa intrarea in UE, a inteles misiunea pe care o are, a inteles ca nu e doar un simplu job in care vii, stai 8 ore, si pleci. Este mai mult decat atat. Este o chemare, o menire.
Nu as vrea sa omit magistratii de scoala veche care ni s-au alaturat in actiunile de protest. Sunt destui, poate tocmai pentru ca au trait vremurile acelea triste si nu mai vor sa le vada din nou. Fata de acestia avem un respect deosebit. Puteau oricand alege calea simpla, a colegilor lor de generatie, stat cu capul la cutie, incasat salariu si asteptand pensia, dar nu au facut-o.
Poate este si un soi de inconstienta caracteristica tineretii care anima instantele si parchetele de nivel mai scazut.
Pe de alta parte, din punctul de vedere al competentei de instrumentare a cauzelor, judecatoriile si tribunalele si evident parchetele aferente au cel mai bogat volum de activitate, implicit orice modificare legislativa aiuritoare de genul celor facute in ultimii doi ani afecteaza mult mai serios activitatea acestor unitati si chiar poate crea blocaje institutionale.
Multe parchete din tara se plang ca functioneaza in conditii de avarie din punct de vedere material si nu prea mai au bani pentru nimic in afara de salarii. La dvs care este situatia?
Exista probleme cu decontarea unor expertize, a unor traduceri, insa conducerea parchetelor tribunalului si Curtii de Apel Brasov fac tot posibilul ca noi sa resimtim cat mai putin aceste neajunsuri.
Probleme de alta natura sunt, de la insuficienta politistilor, la volumul foarte mare de activitate, lipsa de personal, toate acestea afecteaza eficienta urmaririi penale.
Desi domnul ministru Toader Tudorel ne-a ironizat in multe prilejuri, punandu-ne la indoiala competenta, vreau sa precizez ca unitatea noastra se poate lauda cu cele mai multe rechizitorii intocmite in tara in anul 2018, cu o rata de achitare de 2,2%.
Si dincolo de aceste cifre seci, care pe mine ma intereseaza mai putin, este perceptia populatiei care se simte in siguranta in Brasov. Este si meritul nostru, evident, impreuna cu cel al Politiei Romane.
Din aceste motive, a constintei propriei valori si a lucrurilor pe care le-am realizat in ultimii ani, nu vom renunta niciodata la lupta pentru o justitie independenta, europeana, indiferent la cate ziduri vom fi pusi ori la cate table vom fi scosi de unii sau altii, cu mai multa sau mai putina stiinta de carte, a spus procurorul brașovean în interviul acordat jurnalistei Ioana Ene Dogioiu de la Ziare.com .
