Evreii din Gheorgheni ucişi în lagărele naziste, comemoraţi în prezenţa lui Kelemen Hunor
Cei aproape o mie de evrei din Gheorgheni ucişi în lagărele de exterminare naziste de la Auschwitz, Birkenau şi Dachau au fost comemoraţi, vineri, la 70 de ani de la debutul genocidului evreiesc din cel de-al Doilea Război Mondial, în prezenţa ministrului Culturii, Kelemen Hunor.
Evreii din Gheorgheni ucişi în lagărele naziste, comemoraţi în prezenţa lui Kelemen Hunor
Manifestările omagiale au început la gara CFR din localitate, unde evreii au fost suiţi, în mai 1944, în trenurile care aveau să îi transporte la lagărele de la Auschwitz, Birkenau şi Dachau, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Apoi, a avut loc o slujbă religioasă în sinagoga din Gheorgheni, construită în anii 1927-1928.
Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, prezent la eveniment, a declarat că "lecţia dură" a istoriei nu trebuie uitată, iar comemorarea victimelor nazismului "protejează împotriva uitării".
"Trebuie să reflectăm asupra vigilenţei memoriei colective. Prin comemorare putem inventaria pierderile noastre şi putem spune că prin deportarea evreilor din Gheorgheni noi, cei de aici, sigur că am devenit mult mai săraci şi mult mai puţin deschişi, cel puţin în anii 40, la valorile reprezentate de comunitatea evreilor din Gheorgheni. În acelaşi timp, prin comemorare trebuie să ne protejăm şi împotriva uitării. Lecţia extrem de dură dată de istorie nu trebuie uitată şi noi spunem de fiecare dată că nu trebuie să se mai întâmple vreodată”, a declarat Kelemen Hunor.
Deputatul Aurel Vainer , preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, şi-a exprimat speranţa că oamenii vor deveni mesagerii ideii de a nu se repeta niciodată "ucideri în masă".
La rândul său, directorul pentru Drepturile Omului în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Oana Rogoveanu, a reamintit că 131.639 de evrei proveniţi din Transilvania, ocupată de Ungaria în urma Dictatului de la Viena, au fost deportaţi şi au pierit în lagărul de exterminare de la Auschwitz.
"Pentru ca astfel de crime inimaginabile să nu se mai repete, avem nevoie să strângem rândurile într-un front comun împotriva oricărei manifestări de intoleranţă etnică, religioasă sau a oricărei alte forme de intoleranţă. Suntem îngrijoraţi de reapariţia manifestărilor rasiste, antisemite, xenofobe în anumite părţi ale societăţii europene. Nu trebuie să aşteptăm ca numărul victimelor intoleranţei să atingă proporţii dramatice pentru a reacţiona", a spus reprezentanta MAE.
În sinagoga din Gheorgheni s-a dat citire, de asemenea, mesajului ambasadorului Israelului la Bucureşti, Dan Ben-Eliezer, iar prefectul judeţului Harghita, Jean- Adrian Andrei , a ţinut să sublinieze solidaritatea cu urmaşii victimelor Holocaustului şi opoziţia faţă de "resuscitarea" oricărei forme de extremism, xenofobie, nisemitism şi şovinism.
Jean-Adrian Andrei a propus ca, "printr-un efort comun", cu sprijinul autorităţilor centrale, autorităţile din Harghita să ridice la Gheorgheni, până la comemorarea a 75 de ani de la Holocaust, un monument în memoria celor aproape o mie de evrei din judeţ, ucişi în lagărele de exterminare.
De asemenea, la şcoala generală "Vaskertes Marton" de lângă Sinagogă, în curtea căreia au fost strânşi evreii din oraş în zilele de 3,4 şi 5 mai 1944, pentru a fi deportaţi în lagărele de exterminare, a fost dezvelită o placă comemorativă.
La manifestările de la Gheorgheni a mai fost prezent consulul Ungariei la Miercurea Ciuc, Csige Sandor Zoltan, iar printre participanţi s-a aflat şi singura supravieţuitoare a comunităţii evreilor din Gheorgheni, Eva Ţuţui, care va împlini 90 ani în luna august.
Ea a povestit că a supravieţuit Holocaustului numai pentru că atunci când au început deportările se afla la studii, la Şcoala de Fete din Budapesta, însă părinţii şi fratele ei au fost suiţi în trenurile deportaţilor şi duşi în ghetoul de la Reghin, iar de acolo au pornit către lagărele din Germania. Au reuşit să se salveze înainte de a trece graniţa, după ce tatăl ei i-a arătat grănicerului "dovada faptului că a luptat în armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial, când a fost decorat pentru acte de vitejie”.
Potrivit arhivelor oraşului, în Gheorgheni au trăit aproape o mie de evrei vorbitori de limba idiş, religioşi. Majoritatea era formată din muncitori la fabricile de cherestea, dar a existat şi o clasă mijlocie de medici, avocaţi, oameni de litere, funcţionari, comercianţi şi industriaşi.
Sursa: mediafax.ro
