Un studiu arată că violetele sălbatice (trei frați pătați) din Franța produc flori mai mici și mai puțin nectar decât acum 20-30 de ani, într-un act "uimitor" de evoluție, pe măsură ce numărul de insecte scade.

Panseluțele sălbatice produc mai puțin polen pentru a nu mai atrage polenizatorii FOTO Shutterstock

Florile renunță la polenizatori și evoluează pentru a deveni mai puțin atrăgătoare pentru aceștia, pe măsură ce numărul de insecte scade, au anunțat cercetătorii, citați de Guardian .

Un studiu a descoperit că violetele de câmp (trei frați pătați sau viola arvensis) care cresc în apropiere de Paris sunt cu 10% mai mici și produc cu 20% mai puțin nectar decât florile de pe aceleași câmpuri în urmă cu 20-30 de ani. Ele sunt, de asemenea, vizitate mai rar de către insecte.

"Studiul nostru arată că violetele evoluează renunțând la polenizatori", a spus Pierre-Olivier Cheptou, unul dintre autorii studiului și cercetător la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică.

"Ele evoluează către auto-polenizare, unde fiecare plantă se reproduce singură, ceea ce funcționează pe termen scurt, dar ar putea să-și limiteze capacitatea de a se adapta la viitoarele schimbări de mediu", a mai spus acesta.

Plantele produc nectar pentru insecte, iar în schimb, insectele transportă polen între plante. Această relație s-a format pe parcursul a milioane de ani de co-evoluție. Dar violetele și polenizatorii pot fi acum prinși într-un cerc vicios: plantele produc mai puțin nectar, iar acest lucru înseamnă că va fi mai puțină hrană disponibilă pentru insecte, ceea ce va accelera în schimb declinul populațiilor acestora.

"Rezultatele noastre arată că interacțiunile care leagă violetele de polenizatori dispar rapid", a declarat autorul principal Samson Acoca-Pidolle, un cercetător doctoral la Universitatea Montpellier. "Am fost surprinși să descoperim că aceste plante evoluează atât de rapid."

Declinul insectelor a fost raportat de studii din toată Europa.

Astfel, un alt studiu efectuat în rezervații naturale din Germania a constatat că între 1989 și 2016, greutatea totală a insectelor capturate în capcane a scăzut cu 75%.

Acoca-Pidolle a adăugat: "Rezultatele noastre arată că efectele declinului polenizatorilor nu sunt ușor reversibile, deoarece plantele au început deja să se schimbe. Sunt necesare măsuri de conservare pentru a opri și inversa declinul polenizatorilor."

Metoda folosită în studiu se numește "ecologie a învierii" și implică încolțirea plantelor de violete din semințe colectate în anii 1990 și 2000, stocate în conservatoarele botanice naționale. Echipa a comparat cum au evoluat patru populații de violete de câmp (Viola arvensis) în acest interval.

Cu excepția modificărilor aduse florilor, nu au fost găsite alte schimbări între populații, cum ar fi mărimea frunzelor sau dimensiunea totală a plantei, conform articolului publicat în jurnalul New Phytologist.

Declinul polenizatorilor este un fenomen global

Dacă florile nu sunt susceptibile să atragă insecte, atunci o plantă își irosește energia dacă le face mari și bogate în nectar. Cercetări anterioare au arătat că procentul de violete de câmp care depind de auto-polenizare a crescut cu 25% în ultimii 20 de ani.

"Aceasta este o descoperire extrem de interesantă, deoarece arată evoluția în timp real", a spus Dr. Philip Donkersley de la Universitatea Lancaster, care nu a fost implicat în studiu.

"Faptul că aceste flori își schimbă strategia ca răspuns la scăderea numărului de polenizatori este destul de uimitor. Această cercetare arată o plantă care desface mii de ani de evoluție ca răspuns la un fenomen prezent doar de 50 de ani", a continuat acesta.

"Deși majoritatea cercetărilor s-au făcut în Europa și America de Nord, știm că declinul polenizatorilor este un fenomen global. Aceste rezultate pot fi doar vârful aisbergului: zonele cu o diversitate vegetală mult mai mare vor avea probabil multe exemple de plante sălbatice care își schimbă strategiile de polenizare ca răspuns la lipsa de polenizatori", a mai spus cercetătorul.