Evoluţia inflaţiei şi incertitudinea generată de criza guvernamentală, factorii cu cel mai mare impact asupra pieţei financiare (raport)
Evoluţia inflaţiei şi incertitudinea generată de criza guvernamentală au fost factorii cu cel mai mare impact asupra pieţei financiare din România în ultima lună, se arată într-un raport al Asociaţiei Pieţelor Financiare.
"În ultima lună, factorii cu cel mai mare impact asupra pieţei financiare din România au fost evoluţia inflaţiei şi incertitudinea generată de criza guvernamentală. În privinţa politicii monetare, aşteptările pieţei sunt ca Banca Naţională a României să menţină dobânda de politică monetară la nivelul actual (1,25%) în acest an, deşi există păreri că am putea vedea o creştere de 25 puncte de bază în luna noiembrie a.c.. Este de urmărit şi evoluţia politicii monetare globale şi a zonei emergente regionale, mai ales în Polonia, unde o creştere a ratei de dobândă ar putea grăbi începerea ciclului de creştere a ratelor în România, mai ales după ce băncile centrale din Ungaria şi Cehia au avut decis să majoreze rata de politica monetară, iar băncile centrale precum Fed şi ECB pregătesc reduceri ale programelor de cumpărare de titluri de stat. Pentru anul 2022 piaţă locală aşteaptă două sau chiar trei majorări ale ratei de dobândă cheie, urmând să atingă un nivel de 2% la sfârşitul anului", se spune în raport.
Conform sursei citate, pe piaţa monetară interbancară, în ultima lună curba randamentelor a înregistrat creşteri uşoare. În piaţa de depozite, în care se tranzacţionează preponderant scadenţe de până la o săptămână, media dobânzilor a fost cu 5-10 puncte de bază mai ridicată. Această tendinţă este încurajată de operaţiunile de politică monetară organizate constant de BNR, în urma cărora se poate observa că randamentele tranzacţiilor din piaţă sunt aliniate mai bine (sau o perioadă mai lungă din lună) cu dobânda de politică monetară (1,25%).
Potrivit raportului, în trimestrul anterior, tranzacţiile de pe piaţa monetară se efectuau la randamente situate preponderent între facilitatea de depozit şi dobânda de politică monetară. Randamentele implicite tranzacţionate pe piaţa de swap valutar au fost în scădere pentru maturităţile pe termen scurt (TN, 1M) ca urmare a îmbunătăţirii lichidităţii din piaţă, dar au crescut pe restul curbei din cauza intensificării aversiunii la risc ca urmare a crizei guvernamentale locale şi a aşteptărilor inflaţioniste.
De asemenea, se menţionează faptul că în ultima lună, randamentele titlurilor de stat în lei au crescut semnificativ pe piaţa secundară, consecinţe ale creşterii inflaţiei şi ale crizei politice din coaliţia de guvernare. Această accelerare a mişcării în sus a randamentelor se adaugă unei tendinţe mai generale de creştere manifestată pe parcursul întregului an, ca urmare a presiunii exercitate de piaţa primară, unde cererea din partea investitorilor nu a ţinut pasul cu creşterea puternică a nevoilor de finanţare a deficitului bugetar. Curba s-a aplatizat, interesul de cumpărare, atunci când a existat, concentrându-se pe segmentul lung al curbei, un semn că investitorii consideră că banca centrală va avea succes în aplanarea fenomenului inflaţionist. Rulajul a fost foarte scăzut din cauza absenţei investitorilor de-a lungul verii, apoi ca urmare a incertitudinii politice. Reacţiile agenţiilor de rating faţă de criza politică au fost mixte, Fitch considerând-o un risc pe plan fiscal, dar S&P apreciind că Guvernul va reuşi să atingă ţintele fiscale agreate cu UE.
Calendarul emisiunilor de titluri de stat a însumat 4,1 miliarde de lei în luna august a.c., mai arată raportul, Ministerul Finanţelor Publice emiţând însă doar 3,8 miliarde de lei şi 173 milioane de euro. În luna în curs, până la 16 septembrie 2021, au fost emise 1,8 miliarde lei din 2,8 miliarde anunţate, motivele fiind cele care explică şi acţiunea din piaţa secundară: îngrijorări cu privire la inflaţie, lichiditate redusă ca urmare a perioadei de concedii, situaţia politică.
Potrivit sursei citate, suma rămasă de emis pentru a acoperi nevoile acestui an este ridicată, în special relativ la sumele emise în ultimele luni - necesarul mediu lunar este aproape de 9 miliarde de lei, scăzând la aproximativ 5 miliarde de lei în cazul unei noi emisiuni externe de 3 miliarde de euro, anticipată de piaţă.
"În august, moneda naţională s-a apreciat faţă de euro, în mare măsură datorită fluxurilor legate de exportul produselor agricole, ajungând la un nivel maxim aproape de 4,91. După ce acele fluxuri s-au consumat şi ca urmare a crizei guvernamentale, leul s-a tranzacţionat pe piaţa interbancară până la un minim istoric de 4,9488. Deşi ultima lună a fost mai volatilă decât de obicei, anticipăm o stabilizare în contextul în care inflaţia este la un nivel ridicat şi impactul cursului asupra ei este semnificativ", se mai spune în raport.
Asociaţia "A.C.I. România - Asociaţia Pieţelor Financiare" este o organizaţie profesională, fără scop lucrativ, bazată pe relaţii de camaraderie între arbitrajişti (dealeri), având drept obiectiv promovarea acestei profesiuni, fără discriminare şi la un nivel profesional de competenţă şi standardele etice de loialitate considerate indispensabile în dezvoltarea relaţiilor între membrii. AGERPRES
