Puțin vizitată, Kimolos este precum Grecia de odinioară, unde majoritatea celor 900 de locuitori încă își câștigă existența din agricultură și pescuit. Este una dintre cele mai mici insule din Ciclade, încă neafectată de turismul de masă.

Un singur taxi și o singură benzinărie funcționează doar vara, când în zonă își fac apariția primii turiști. Până de curând, aici veneau doar greci, dar în ultima vreme au început să apară și străini.

Pe insulă (VEZI VIDEO) există un singur port, iar în zonă se poate ajunge fie cu feribotul din Pireu – Atena (42 de euro/persoană - șase ore), fie din Milos, tot cu feribotul – local numit patoufla – slipper (1,50 euro/persoană). Până în Milos se poate ajunge și cu avionul din Atena (de la 60 de euro/persoană). Insula este amplasată între mai cunoscutele insule Sifnos și Milos (la doar 20 de minute distanță). Are doar 22,5 kilometri pătrați, dar a fost exploatată încă din Antichitate, chiar dacă rareori apare pe radarul turiștilor străini.

Cazare în syrmata, lângă mare. „O felie de Caraibe”

Șoseaua principală trece pe lângă plaje idilice, care, în mare parte din timp, sunt aproape pustii, cu ape atât de clare încât se pot vedea aricii de mare. Majoritatea localnicilor locuiesc în orașul principal Chorio și trăiesc, în principal, din agricultură și pescuit.

Turiștii sunt cazați în colibele folosite odinioară pentru a depozita bărcile de pescuit în timpul iernii, aflate chiar pe plajă și transformate special, numite syrmata – după numele cablurilor metalice cu care, altădată, se trăgeau vasele din apă. Până și acestea, altădată fără valoare, costă acum 200.000 de euro.

Închiriind un scuter de la localnici, poți descoperi celelalte minuni ale insulei, precum Prassa, care arată „ca o felie de Caraibe” - cea mai populară plajă din Kimolos, cu ape de turcoaz și mărginită de stânci asemănătoare cu creta, de la care insula grecească și-a luat numele.

Excursii de o zi până la Polyaigos - cea mai mare insulă nelocuită din Egee

Pe lângă livezi de măslini, poți descoperi golfuri în care singurele sunete sunt clopoțeii caprelor, bâzâitul țânțarilor și muzica valurilor.

Plaja Karas este, de asemenea, presărată cu syrmata cu obloane albastre; Alyki, la sud de Chorio, este umbrită de copaci de tamarisc; Agios Georgios este populară printre nudiști; iar Agioklima este cunoscută pentru izvoarele sale termale.

Cu barca companiei locale Bay Cruises, poți face excursii de o zi în împrejurimi. Până în 2003, această barcă era folosită pentru a transporta provizii esențiale insularilor ; acum, este dedicată turiștilor. Insula nu s-a schimbat în ultima jumătate de secol, susțin cunoscătorii.

Cu barca, poți ajunge până la Polyaigos , cea mai mare insulă nelocuită din Marea Egee, unde focile călugărițe, în pericol de dispariție, vin să se reproducă în peșterile marine.

„Kimolos nu este locul potrivit pentru cei care caută lux de tip Mykonos”

Chorio, singura așezare semnificativă de pe Kimolos, a fost construită în Evul Mediu pentru a-i proteja pe insulari de pirați. De la un castel din secolul al XIII-lea, s-a ajuns astăzi la un sat în care arcadele se împletesc cu vechile alei, în continuă schimbare. Așezarea dispune și de un muzeu arheologic, în care sunt expuse descoperirile din orașul antic și necropola Ellinika, datând din perioada miceniană, care se află sub apă, în largul coastei vestice a insulei.

Viața de noapte nu prea există pe insulă, cu excepția Agora, un bar de cocktailuri situat pe străzile umbrite de Bougainvillea, aproape de castel.

O brutărie tradițională, numită sugestiv Paradosiakos, oferă doritorilor tot felul de bunătățuri – de la felii de pâine plată cu brânză irenia, la pâine cu măsline elenia și plăcintă cu dovleac kolokythenia. Cei care doresc să se delecteze cu un vin local sunt nevoiți să meargă cu feribotul până la Vinăria Konstantakis din Milos.

„Kimolos nu este locul potrivit pentru cei care caută lux de tip Mykonos, dar dacă vrei o viață simplă și multe plaje frumoase , acesta este locul ideal”, recunosc localnicii.

Cazările pe insulă, chiar pe malul mării pot costa între 120 și 150 de euro pe noapte. O serie de taverne de familie oferă vederi spectaculoase asupra satului Chorio și mâncăruri tradiționale adaptate, inclusiv fructe de mare, paste cu homar sau preparate clasice cu carne de capră sălbatică – katsoikoi tsigariasto.