Pesimismul legat de perspectivele economice începe să se manifeste în Europa. Ultimele date Eurostat arată că încrederea în evoluţia pozitivă a economiei este în scădere atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro. Românii sunt însă mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul economic imediat.
În iulie 2022, indicatorul legat de sentiment economic (ESI) s-a prăbuşit atât în Uniunea Europeană (-4,2 puncte, până la 97,6), cât şi în zona euro (-4,5 puncte, până la 99,0), coborând sub media sa pe termen lung. ESI a scăzut semnificativ în patru dintre cele mai mari şase economii ale UE, Spania (-5,0), Germania (-4,9), Italia (-3,4) şi Polonia (-3,2), în timp ce a rămas în general stabil în Franţa (-0,1) şi în Ţările de Jos (+0,2). România a înregistrat o creştere uşoară de 0,3.
Indicatorul sentimentului economic (ESI) este un indicator compozit calculat prin răspunsurile la sondaje efectuate în industrie (pondere 40 %), servicii (30 %), consumatori (20 %), comerţ cu amănuntul (5 %) şi în construcţii (5 %). Valorile peste 100 indică un sentiment economic pozitiv peste medie şi invers. România este mai pozitivă decât media UE, cea mai recentă valoare fiind de 101,2.
În România, încrederea în sectorul construcţiilor se situează sub media UE
În UE, scăderea ESI în iulie s-a datorat pierderilor semnificative din industrie, servicii, comerţul cu amănuntul şi scăderii încrederii consumatorilor, în timp ce încrederea în sectorul construcţiilor a scăzut uşor. În ceea ce priveşte România, încrederea în sectorul construcţiilor se situează sub media UE. Asistăm, de asemenea, la o scădere a încrederii în sectorul industrial, România aflându-se în zona negativă alături de Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi Slovenia. Încrederea generală în sectorul industrial din UE este în scădere, managerii intervievaţi evaluând nivelul actual al portofoliilor de comenzi generale şi aşteptările lor de producţie la un minim al ultimelor 20 de luni. Evaluările privind stocurile de produse finite au crescut semnificativ, indicând o încetinire a vânzărilor. Românii, potrivit Institutului Naţional de Statistică, se aşteaptă ca în următoarele trei luni producţia industrială să rămână stabilă.
În timp ce încrederea UE în sectorul comerţului cu amănuntul este în scădere (-1,8), România dă dovadă de optimism, indicele fiind pozitiv şi înregistrând o creştere de 0,7. Acest lucru este în concordanţă cu aşteptările retailerilor români pentru următoarele trei luni, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Volumul comenzilor unităţilor comerciale către furnizorii de bunuri va creşte, dar managerii din sectorul comerţului cu amănuntul din România se aşteaptă şi la o creştere puternică a preţurilor.
Angajatorii români din retail prognozează pentru următoarele trei luni o creştere a numărului de angajaţi, ceea ce s-ar putea dovedi o provocare. Datele privind şomajul pentru luna iunie, publicate astăzi, arată 5,3%, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimul an. La nivel european, prognoza legată de ocuparea forţei de muncă se deteriorează, dar rămâne în continuare optimistă, România fiind peste media UE.
Totodată inflaţia şi temerile legate de recesiune încep să scadă consumul, ultimele date din UE arătând în primul trimestru din 2022 o scădere cu 0.8% a consumului real pe cap de locuitor, după o scădere de aceeaşi amploare în trimestrul anterior. În acelaşi timp, venitul real al gospodăriilor pe cap de locuitor a scăzut cu 0,6% în primul trimestru din 2022, după o altă scădere de 0,6% în trimestrul al patrulea din 2021.
Pesimismul privind perspectivele economice nu se limitează însă numai la Europa. O informaţie surprinzătoare a venit în weekend din China, unde indicele oficial NBS Manufacturing PMI a scăzut la 49,0 în iulie 2022, de la 50,2 în luna precedentă, ceea ce arată pesimism legat de creşterea producţiei industriale. Scăderea a venit pe fondul unor închideri sporadice în urma reapariţiei cazurilor de COVID-19 în mai multe oraşe chineze şi a îngrijorărilor tot mai mari legate de deteriorarea perspectivelor economice globale din cauza înăspririi rapide a politicilor monetare ale băncilor centrale.
