Noi date privind egalitatea de gen arată că în nicio țară din Europa femeile nu câștigă mai mult decât bărbații, chiar dacă au aceeași instruire sau un nivel mai mare, comparativ cu bărbații.

O educație mai consistentă și de mai lungă durată ar trebui să ducă la mai multe oportunități de angajare și la venituri mai bune? Nu neapărat! Diferența dintre venituri pe genuri afectează femeile din întreaga lume, inclusiv pe europence.

Datele publicate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) arată că, în 59 de țări în care femeile depășesc bărbații în privința anilor de școlarizare, decalajul de venit este cu 39% mai mic, în defavoarea femeilor.

Potrivit aceleiași surse, 17 țări din Europa în care femeile urmează o perioadă mai lungă de timp instruindu-se, comparativ cu bărbații, veniturile lor anuale rămân mai mici.

Bulgaria este un astfel de exemplu de țară în care, deși învață mai mult, femeile câștigă, în medie, cu aproape 9.500 de euro mai puțin pe an – dar și Suedia, unde, deși femeile petrec patru luni suplimentare la școală, câștigă cu 8.987 de euro mai puțin decât bărbații.

În Polonia, unde femeile depun mari eforturi de a se instrui, comparativ cu bărbații, diferența de venit se menține. Datele arată un venit mediu anual al femeilor de 23.300 de euro pe an la femei și de 38.200 de euro pe an, la bărbați.

”Subevaluarea muncii femeilor este o problemă pregnantă în forța de muncă de astăzi. Cu toate diferențele măsurabile dintre sexe, o parte semnificativă a decalajului de venit între sexe rămâne inexplicabilă. În special, statisticile arată că femeile sunt reprezentate disproporționat în anumite ocupații cu salarii mai mici și beneficii reduse, ceea ce joacă un rol cheie în perpetuarea acestei disparități salariale. Această situație necesită un efort cuprinzător pentru a aborda factorii sistemici care contribuie la acest decalaj salarial de gen și pentru a asigura compensații corecte pentru toți”, subliniază Alma Miftari, coordonatoarea platformei de educație superioară Erudera.

Datele arată că, în România, bărbații au, în medie, șase luni de școală în plus, comparativ cu femeile și câștigă în medie, cu 10.440 de euro pe an, mai mult decât ele. La fel și în Ungaria unde bărbații se școlesc cu trei luni în plus față de femei și câștigă cu aproape 13.500 de euro mai mult ca ele.

Ce spune Eurostat

Motivele existenței acestui ecart sunt multiple, unele structurale și țin de diferențele din piața forței de muncă. Contează nu doar nivelul de educație, ci și ramura economică în care activează femeile, experiența profesională, iar interpretarea cifrelor nu este simplă, atrag atenția experții.

Astfel, în țări în care diferența de remunerare dintre femei și bărbați este scăzută nu înseamnă neapărat că egalitatea de gen este mai bine pusă în practică. În unele țări, diferența redusă are drept cauză participarea scăzută a femeilor pe piața muncii, în timp ce diferențele mari tind să fie legate de proporția mare a femeilor care lucrează cu normă parțială și concentrarea acestora într-un număr restrâns de profesii.

La nivelul UE, diferența de salarizare între femei și bărbați a fost de 13%, în 2021. Cu alte cuvinte ele au câștigat mai puțin. Cele mai mari diferențe potrivit Eurostat, în 2021, s-au înregistrat în Estonia – 20,5%, Austria – 18,8%, Germania – 17,6%, Ungaria – 17,3%. Printre țările unde diferențele sunt foarte mici se numără România – 3,6%, Polonia, 4,5%, Italia și Belgia – 5%.

Strategie de plată la performanță

”România este un caz fericit și o să spun de ce. Prin tradiție, România este o țară în care femeia a avut mereu puterea, cel puțin a deciziei. Dar, discrepanțe salariale există și la noi pentru aceeași poziție. Ce ar trebui făcut? Trendul este să se plătească la performanță, indiferent de ce și cum ești. Pe baza unor indicatori de performanță. Adică, dacă un bărbat și o femei au aceeași poziție, să fie plătiți fix pe ceea ce fac și nicidecum pe alte criterii. Acum, sunt discrepanțe foarte mari în sistemul public între salarii din pricina grilei salariale pe care o are sistemul. Femeile, prin tradiție au avut nilte concedii de maternitate și nu au parcurs atât de repede ca bărbații toate acele etape care să le aducă la același nivel salarial cu ei, chiar dacă au aceeași vârstă și și-au început cariera în același timp”, explică Leonard Rizoiu, expert în resurse umane, una dintre cauzele diferenței.

În sectorul privat, adaugă acesta, se întâmplă și acolo diferențe, nu atât de mari, pentru că multinaționalele au o politică de diversitate și incluziune în care diferențele sunt taxate dincolo de 5-10 procente. ”Acum, la nivel european se lucrează la o strategie de plată la performanță”, mai spune Leonard Rizoiu. Strategie în care salarizarea este transparentă, nu și nivelul veniturilor: ”Adică, de exemplu, salariul de bază este 2.500 de lei net. Lângă asta se adaugă niște sporuri legate de performanță care-ți pot dubla sau chiar tripla salariul. Cu ocazia aceasta transparentiăm salariile – conform normativei europene în care spune că salariile să nu mai fie confidențiale. Venitul – cu prime, cu bonusuri - va deveni însă confidențial. Vorbim de sectorul privat”, subliniat expertul.

Tendința se manifestă în sectorul privat: ”În sectorul public lucrurile se mișcă mult mai greu și cumva acolo vor trebui schimbate din rădăcini paradigmele”, conchide Leonard Rizoiu.