Europarlamentarele din România, vedere de la Bruxelles
România se pregăteşte pentru cea de-a treia campanie electorală pentru cele 32 de locuri rezervate din Parlamentul European. Pe 25 aprilie, cu o lună înaintea scrutinului, toate partidele politice şi candidaţii independenţi care au îndeplinit criteriile legale vor da startul competiţiei pentru Bruxelles.
Potrivit EurActiv, campania electorală din România se va concentra pe problemele politice interne, deşi agenda europeană este plină de situaţii presante precum dezbaterile legate de libera circulaţie a persoanelor, euroscepticismului, criza ucraineană, Rusia, iar mai nou Moldova şi Transnistria.
O relaţie complicată
Românii îşi vor alege un nou preşedinte în noiembrie 2014, iar rolul şefului statului este la fel de semnificativ pentru politica românească ca şi cel a guvernului, astfel că rezultatul alegerilor prezidenţiale este de o importanţă majoră pentru cetăţeni, notează publicaţia de la Bruxelles.
Aşadar, partidele politice privesc alegerile europene drept o primă şansă de a-şi întări poziţiile şi de câştiga susţinerea publicului pentru marea bătălie. Coaliţia de stânga, aflată la guvernare, va căuta moduri prin care să îşi promoveze agenda politică şi să combată criticile opoziţiei, în timp ce partidele de dreapta vor face tot posibilul pentru a atrage atenţia asupra lor pentru a spori şansele candidaţilor lor în cursa prezidenţială.
Atât preşedintele de centru dreapta, Traian Băsescu, cât şi premierul socialist, Victor Ponta, s-au exprimat public cu privire la riscurile de securitate generate de criza din Ucraina, iar mai recent de cele legate de Transnistria, o regiune separatistă din statul vecin României, Republica Moldova, unde româna este vorbită la scară largă, scrie EurActiv. Totuşi, niciuna dintre aceste mari provocări pare să nu primeze, din moment ce agenda publică este suprasaturată de acuzaţii de corupţie.
Scena politică din România
EurActiv realizează o radiografie obiectivă a peisajului politic din România, începând cu alegerile parlamentare din noiembrie 2012, câştigate de coaliţia USL. Publicaţia informează cu privire la dizolvarea acestei uniunii în februarie 2014, după ce tensiunile dintre principalele formaţiuni PSD şi PNL atinseseră un punct fierbinte.
„Ponta şi-a păstrat majoritatea parlamentară prin alianţa cu PC şi UNPR, în timp ce PNL, fostul lui partener, a intrat în opoziţie. În acelaşi timp, a fost format un nou partid de dreapta, Mişcarea Populară, la care au aderat foşti membri ai Partidului Democrat Liberal, şi care a reuşit să atragă şi susţinerea lui Traian Băsescu“, anunţă publicaţia europeană.
Publicaţia anunţă că o bună parte din actualii europarlamentari se află pe listele formaţiunilor politice din România pentru alegerile UE, între care Dacian Sârbu, Norica Nicolai, Renate Weber, Monica Macovei, Jean-Marian Marinescu, Adina Vălean, Cristian Preda, dar nu şi „celebra fiică a preşedintelui“, Elena Băsescu.
„Alţi 8 candidaţi independenţi se află în cursa electorală, însă finalizarea listei persoanelor eligibile a fost un proces complicat, din moment Biroul Electoral Central a respins mai multe partide politice şi candidaţi independenţi. Cei mai mulţi au contestat decizia BEC, iar Curtea de Apel Bucureşti a aprobat unele candidaturi, precum cea a fostului senator PNL, Mircea Diaconu, căruia Agenţia Naţională de Integritate îi interzisese să candideze“, concluzionează EurActiv.
Sursa: adevarul.ro
