Panorama politică şi economică a UE s-a schimbat în ultimii cinci ani, şi încă foarte mult. Temele de pe prima pagină a ziarelor sunt altele, partide aflate în criză iau acum din nou avânt, au apărut noi subiecte de interes major şi unele figuri politice au fost date uitării, scrie agenţia EFE într-o analiză despre evoluţiile în perioada scursă de la ultimele alegeri europene.

Cuvântul cel mai des întâlnit la alegerile europene din 2014 era ''troica'', respectiv creditorii internaţionali care determinau direcţiile economice ale ţărilor ce au avut nevoie de ajutor pentru a depăşi criza financiară. Ţara despre care se vorbea cel mai mult, Grecia, s-a aflat sub o puternică presiune din partea celorlalte state din zona euro până în iulie 2015, când premierul Alexis Tsipras, pe atunci ''copilul teribil'' al politicii europene, a fost obligat ca în schimbul ajutorului financiar internaţional să accepte o politică strictă de austeritate. Salvarea monedei euro era o prioritate.

În 2019 economia reală este din nou o prioritate pentru cetăţenii europeni, dar temele abordate sunt în special creşterea economică, pentru 50% dintre cei intervievaţi într-un sondaj (cu trei procente mai mult ca anul trecut), şi combaterea şomajului, mai ales a celui din rândul tinerilor, pentru 49% dintre persoanele chestionate (cu 2 procente mai mult faţă de sondajul din 2018).

O preocupare majoră pentru cetăţenii europeni a devenit protecţia mediului, pentru 43% dintre participanţii la sondaj (cu 8 procente mai mult ca anul trecut), mai ales în cazul tinerilor şi al celor cu o putere de cumpărare ridicată, pentru alegătorii din şapte state membre mediul fiind considerat chestiunea prioritară.

Scade în schimb preocuparea faţă de migraţie, odată cu diminuarea numărului solicitanţilor de azil (aproape 1,9 milioane în 2015 şi peste 500 de mii în 2016), 44% dintre europenii chestionaţi fiind îngrijoraţi de această problemă, faţă de 50% în sondajul precedent. Migraţia rămâne însă o preocupare foarte importantă pentru cetăţenii din Italia, Ungaria, Grecia şi Spania, cea din urmă devenind anul acesta principala poartă de intrare în UE pentru migranţii clandestini.

Deşi perioada legislaturii care se încheie a Parlamentului European a fost marcată de numeroase atentate teroriste, şi acest subiect pare în prezent să-i îngrijoreze mai puţin pe europeni. După succesiunea de atacuri teroriste islamiste comise în special la Paris, Nisa, Bruxelles, Berlin, Londra, Manchester, Barcelona, Strasbourg şi soldate cu sute de morţi, terorismul devenise la începutul lui 2018 prima preocupare pentru 49% dintre europeni. În prezent, un procent similar o plasează pe locul cinci în lista preocupărilor.

În iunie 2016 un alt cutremur politic a zguduit Europa, şi anume Brexitul. În pofida tuturor aşteptărilor, peste 51% dintre britanicii participanţi la referendumul convocat de premierul David Cameron au votat pentru ieşirea din UE. Britanicii participă şi anul acesta la alegerile europene, dar reprezentarea lor în viitorul Parlament European va fi aproape ''virtuală'', întrucât se va termina cel târziu pe 31 octombrie, data până la care a fost amânat Brexitul, în cazul în care nu va exista încă o amânare.

Pe de altă parte, personaje politice importante în anul 2014 au dispărut între timp din prim-plan. Lideri care atunci se prezentau drept o speranţă a social-democraţiei în faţa politicii de austeritate, care avea să domine anii următori, au ajuns acum într-un plan secundar ori au căzut de tot, lucru valabil şi pentru partidele lor.

Astfel, în Franţa preşedintele socialist Francois Hollande s-a prăbuşit în faţa impulsului mişcării ''En Marche'', formaţiunea care l-a propulsat pe Emmanuel Macron. În Italia, Partidul Democrat al fostului premier Matteo Renzi a câştigat scrutinul european în 2014, dar a pierdut ulterior toate alegerile. Iar în Germania avem acum un mare absent: fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, care susţinea că va reuşi să facă să renască social-democraţia în ţara sa, dar a sfârşit devorat de forţa electorală a creştin-democraţilor cancelarului Angela Merkel.AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii