Europa se pregătește pentru o iarnă cu două războaie. A învățat din lecția anului trecut? | POLITICO
În timp ce luptele fac ravagii în Orientul Mijlociu, UE speră să evite repetarea crizei energetice de anul trecut.
Criza nu s-a teminat în Europa Foto Shutterstock
Iarna trecută, europenii s-au confruntat cu facturi de energie exorbitante, în timp ce continentul se debarasa rapid de gazul rusesc.
Anul acesta, UE este mai bine pregătită, dar acum un al doilea război amenință să îi zguduie piețele energetice. Conflictul dintre Israel și Hamas amenință să perturbe relațiile Europei cu Orientul Mijlociu sau chiar să atragă Iranul într-o confruntare directă cu Israelul și partenerii săi occidentali.
Deși piețele sunt relativ calme pentru moment, oricare dintre aceste scenarii ar putea provoca haos.
Cu toate acestea, Europa este "echipată pentru a face față înăspririlor de pe piața mondială a petrolului și a motorinei", a declarat comisarul pentru energie Kadri Simson într-un interviu acordat politico.eu.
Oficialii au învățat lecții din războiul Rusiei împotriva Ucrainei și lucrează pentru a construi "o bună înțelegere a tuturor vulnerabilităților noastre pentru a le aborda cât mai bine și pentru a fi pregătiți pentru orice incidente sau urgențe".
Oficialii UE au organizat în ultimele săptămâni o serie de întâlniri cu națiunile producătoare de petrol, atât cu vechi prieteni, precum Norvegia, cât și cu parteneri emergenți, precum Algeria și Nigeria, pentru a anticipa orice potențiale perturbări, a spus ea.
"După desfășurarea crizei din Gaza, ne confruntăm cu două conflicte în vecinătatea europeană. Mediterana de Est este un teatru important pentru securitatea energetică europeană, în condițiile în care tranziția energetică a Europei este încă încurcată în incertitudini geopolitice", a declarat Simson, atribuind lipsa de dramatism pe piețe "pregătirii și gestionării crizei pe care UE le-a pus în aplicare pentru a răspunde șantajului energetic al Rusiei".
Luptele din Gaza și, într-o măsură mai mică, de-a lungul graniței de nord a Israelului cu Libanul au avut un impact limitat asupra piețelor petroliere. Inițial, prețurile au crescut la aflarea veștii atacului comis de militanții Hamas la 7 octombrie și a răspunsului masiv al Israelului, însă principalul indice de referință pentru țiței, Brent, a scăzut cu 4,2 % în această săptămână, ajungând la aproximativ 81 de dolari pe baril, în jurul nivelurilor înregistrate înainte de începerea violențelor.
Piețele au evitat o repetare a situației din 1973, când războiul Yom Kippur dintre Israel și vecinii săi a determinat marii producători arabi, în frunte cu Arabia Saudită, să impună un embargo asupra exporturilor către aliații Israelului. Relațiile țărilor din Golf cu Israelul s-au îmbunătățit considerabil în ultimii 50 de ani: Emiratele Arabe Unite și Bahrainul i-au recunoscut suveranitatea în cadrul acordurilor Abraham din 2020, în timp ce Arabia Saudită se află în negocieri pentru a face același lucru.
Prin urmare, comercianții pariază că, atâta timp cât conflictul nu se extinde, livrările de petrol vor rămâne mai mult sau mai puțin stabile, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la firma de informații energetice Kpler.
Riscul provine mai mult din partea Iranului, a spus el. În cel mai rău caz, o extindere a conflictului ar putea determina Iranul să întrerupă transportul maritim din țările arabe din Golf prin Strâmtoarea Ormuz. Țițeiul iranian, deși este sancționat de Occident, este exportat în cantități mari în China.
"Dacă Israelul începe să lovească teritoriul iranian și, ca urmare, Iranul trebuie să exporte mai puțin, atunci China nu mai are suficient țiței și trebuie să cumpere din altă parte", ceea ce ar duce la creșterea prețurilor globale, a declarat Katona. "Este o întreagă spirală care se declanșează imediat". În timp ce conducerea teocratică a Iranului a jurat în mod constant să distrugă statul Israel și a aprobat în mod public atacurile Hamas de luna trecută, aceasta neagă implicarea în planificarea și executarea acestora. Forțele de Apărare ale Israelului afirmă că au efectuat atacuri asupra grupurilor militante din Siria care au legături strânse cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran, dar până acum nu au reușit să lovească ținte din interiorul Iranului.
Israel a închis robinetele
Piețele de gaze au resimțit un impact mai imediat al războiului. Israelul a închis robinetele de la câmpul său de gaze din largul mării Tamar în orele care au urmat atacului surpriză al Hamas, în contextul în care s-a raportat că acesta era o țintă pentru atacuri cu rachete.
Deși Israelul produce doar cantități relativ mici de gaze naturale - aproximativ 21 de miliarde de metri cubi anul trecut, față de 618 miliarde de metri cubi în Rusia - este un exportator cheie către Egiptul vecin, iar oprirea producției a agravat întreruperile regulate de energie electrică în această țară.
De atunci, fluxul a fost reluat, deși în cantități mai mici. Orice escaladare a conflictului cu Iranul ar putea afecta atât piețele de gaz, cât și pe cele de petrol, având în vedere că o treime din gazele naturale lichefiate și o șesime din petrolul mondial sunt transportate prin Strâmtoarea Ormuz.
"Dacă lucrurile rămân așa cum sunt, nu există nicio problemă, dar dacă ar exista un război în care Iranul ar fi inclus și ar bloca comerțul prin strâmtoarea Ormuz, atunci prețurile vor crește cu siguranță", a declarat un diplomat UE care are cunoștință de discuțiile privind strategia energetică internă, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a vorbi deschis. Cu toate acestea, "toți marii jucători vor să evite escaladarea, Iranul vrea să evite acest lucru" din cauza amenințării cu sancțiuni, a insistat trimisul.
Potrivit Comisiei Europene, statele membre au redus colectiv aproape 20% din consumul de gaze naturale în perioada premergătoare iernii trecute, în timp ce industria și-a redus producția și energia regenerabilă a jucat un rol mult mai important în generarea de electricitate. În ciuda acestui fapt, consumul a crescut în octombrie, pentru prima dată de la începutul războiului, într-un prim semn că întreprinderile ar putea încerca, în mod timid, să restabilească productivitatea pierdută.
Dar, chiar dacă rezervele de gaze ale blocului sunt pline în proporție de peste 99 % înainte de termen, prețurile au rămas încă încăpățânat de ridicate pe continent în comparație cu alte regiuni. Acest lucru înseamnă că europenii sunt mai expuși riscului unor creșteri pe termen scurt ale costului energiei, iar industria ar putea fi nevoită să încetinească din nou activitatea dacă facturile devin inaccesibile.
"Ne aflăm într-o situație mult mai bună decât în 2022", a declarat Georg Zachmann, membru senior al grupului de reflecție în domeniul energiei Bruegel. "Avem mai multe pompe de căldură, au revenit în peisaj centralele electrice pe care nu le aveam disponibile anul trecut și am construit mai multe terminale de gaz natural lichefiat."
Cu toate acestea, a avertizat el, dacă statele membre își pierd concentrarea asupra reducerii cererii și încearcă să dea un avans propriilor industrii cu subvenții, acest lucru ar putea declanșa o cursă inutilă "care este în esență în detrimentul tuturor".
În același timp, iarna în Europa nu mai este ceea ce obișnuia să fie. În ultimele patru luni s-au înregistrat temperaturi record pe tot globul, potrivit unui raport de monitorizare prin satelit Copernicus al UE publicat săptămâna aceasta, în timp ce iarna trecută a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată pe continent. Deși pe termen scurt acestea ar putea fi vești bune pentru aprovizionarea cu combustibili fosili predispuși la conflicte, pe termen mai puțin lung, probabil că sunt vești proaste pentru aproape orice altceva.
Sursa: adevarul.ro
