În următorul deceniu, 40% dintre medicii activi acum în Europa se vor pensiona, a atras atenția directorul Biroului regional al OMS, dr. Hans Kluge. Și trebuie întocmit de urgență un plan de înlocuire a acestora. În continuare, din România, mulți medici își doresc să plece.

Este foarte posibil ca peste 10 ani pacienții să aștepte și mai mult decât acum pentru a ajunge în cabinetul unui medic, iar calitatea actului medical să fie și mai scăzută. Aceasta pentru că există deja o criză de resurse umane care va lua amploare dacă guvernele nu vor interveni cu politici adecvate. „Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti“, a subliniat Hans Kluge, directorul Biroului regional al OMS Europa, la Bucureşti, unde are loc un eveniment axat pe resursa umană din sănătate.

România, cel mai mare producător de medici

În acest sens, oficialul a făcut apel la întocmirea unui plan clar atât pentru păstrarea specialiștilor aflați acum în activitate, prin îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi înţelegerii nevoilor profesionale şi personale, dar și de înlocuire a lor în momentul ieșirii la pensie, prin creşterea atractivităţii meseriei.

Referitor la problema migraţiei, Kluge a declarat că România este „cel mai mare producător de medici și de asistenți din regiune”. „Vă confruntați cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate. Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate. Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii“, a punctat medicul.

Prezent la reuniune, ministrul român al Sănătății, Alexandru Rafila, a afirmat că fenomenul migrației cadrelor medicale e încetinit: „Sper ca până în 2030 să reuşim – cel puţin în regiunea noastră – să rezolvăm aceste probleme din domeniul sănătăţii în legătură cu resursa umană. (...) S-a investit de asemenea în infrastructura din sănătate, în programele de rezidenţiat. Am observat că fenomenul acesta al migraţiei a mai scăzut”, a spus ministrul.

Importul de medici, soluție pe termen scurt

Potrivit lui Rafila, România a trecut printr-o perioadă lungă în care a pierdut prin migrație între 10.000 și 15.000 de medici.

Hans Kluge a avansat digitalizarea ca soluție posibilă, pentru că importul de medici din spațiul non-UE nu poate fi decât o soluție pe termen scurt. Ceea ce se observă acum în Europa este o migrație a medicilor și a asistentelor medicale dinspre Est către Vest și dinspre Sud către Nord, a mai spus șeful OMS Europa, fenomen care a dus la o asa-numită deșertificare zonală. Dar, migrația este un fenomen global, astfel că trebuie regândit întregul sistem astfel încât să facă față provocărilor aduse de populația tot mai îmbătrânită, ceea ce înseamnă tot mai multe boli cronice care trebuie diagnosticate și tratate. În cazul în care nu vom lua măsuri, vom ajunge să avem sisteme nesustenabile și nefuncționale, explică oficialul.

În România, în fiecare an, finalizează studiile medicale circa 3.800 de absolvenți și 4.000 intră în programul de rezidențiat. „Din nefericire, majoritatea aleg să profeseze în alte țări. Problema este de a crește atractivitatea pentru România. Deci pregătim medici foarte buni, doar că ei aleg să plece. Noi derulăm un studiu sociologic a cărei analiză nu am finalizat-o despre câteva teme: gradul de oboseală în rândul medicilor și intenția de migrare. Legat de gradul de oboseală, 34% au spus că sunt obosiți și foarte obosiți. Vorbim de medici practicieni. Un medic obosit este neempatic, care poate să greșească”, subliniază prof.dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Foarte mulți își doresc, în continuare, să plece

Cât privește intenția de migrație, aceasta pare să se mențină la cote înalte, atrage atenția prof.dr. Coriu: „Intenția de migrație în rândul medicilor care sunt acum în activitate este de 24%, ceea ce mi se pare extrem de mare. Nu înseamnă neapărat că vor pleca. Vorbim de medicii care au deja un status social în România. Deci, și acești medici ar intenționa să plece. Dar asta spune foarte mult. Când am întrebat de ce, pe primul loc s-a aflat infrastructura medicală precară și care nu garantează siguranța actului medical. Al doilea motiv a fost lipsa respectului din partea societăți și abia pe locul al treilea salariile. Trebuie spus că aici s-a produs o schimbare față de acum 10-15 ani când principala problemă era salariul. Tinerii medici își doresc să practice medicina în condiții de infrastructură modernă și sigură. Atunci când vom schimba acest lucru, medicina va deveni atractivă în România. Asta presupune investiții și timp. În condițiile în care nu s-a făcut nimic 30 de ani, e greu de rezolvat în câțiva ani. Trebuie răbdare, dar pe de altă parte oamenii nu au răbdare. Ce putem să face acum este să adaptăm sistemul medical la resursele umane pe care le avem, la resursele financiare, dar și la nevoile comunității”, punctează șeful breslei medicale.

Cu alte cuvinte, unde populația îmbătrânită reprezintă un contingent mare, acolo va fi nevoie de servicii pentru bolnavi cronic, iar acolo unde avem o populație activă adultă, cu risc de accidente acute, trebuie facilitat accesul acestor pacienți către un centru regional capabil să rezolve.

Nu există o soluție magică prin care să se rezolve problema resurselor umane în sănătate, au conchis specialiștii participanți la reuniune. Soluțiile trebuie să fie adaptate, dar în condițiile existenței unui master plan.

Miercuri, la București, a fost adoptată Declaraţia privind gestionarea resurselor umane în sănătate. Documentul urmează să fie supus și aprobării Comitetului regional al OMS în care sunt reprezentate 53 de țări.