Criza climatică a avut un impact înfricoșător în Europa anul trecut, valurile de căldură ucigând peste 20.000 de oameni și distrugând recoltele. Raportul Copernicus Climate Change Service (C3S) arată că Europa a suferit în 2022 cea mai fierbinte vară.

Seceta a făcut ravagii în 2022 FOTO Shutterstock

Continentul va trece printr-o nouă perioadă secetă în 2023, spun oamenii de știință, pe măsură ce impactul crizei climatice este de neoprit, relatează The Guardian .

Oamenii din sudul Europei au îndurat 70-100 de zile de stres termic, unde temperatura se simțea ca de cel puțin 32 grade Celsius, ținând cont de vânt și de alți factori. În Marea Britanie, temperaturile au trecut pentru prima dată de 40 grade Celsius.

Căldura, dublată de lipsa precipitațiilor , a afectat mai mult de o treime din continent, se arată în raport, făcându-l cel mai secetos an înregistrat. Debitele în aproape două treimi din râurile europene au fost mai mici decât media. Temperaturile ridicate au condus, de asemenea, la incendii masive, unde dintre cele mai mari din ultimii 15 ani, iar Alpii europeni au pierdut cantități record de gheață.

În general, Europa a cunoscut al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată, temperaturile crescând de două ori față de media globală – mai rapid decât pe orice alt continent .

„Descoperirile sunt înfricoșătoare, trebuie să spun, dar cred că e necesar să cunoaștem adevărul”, a declarat Mauro Facchini dsin cadrul Comisiei Europeane. „Avem din ce în ce mai multe evenimente extreme care se petrec în Europa. Fiecare dintre noi este martor la asta.”

Semnal de alarmă pentru accelerarea eforturilor

Carlo Buontempo, directorul C3S, a declarat: „Ne îndreptăm într-adevăr într-un teritoriu neexplorat.” Raportul ar trebui văzut ca „un alt semnal de alarmă pentru a ne accelera eforturile” de reducere a emisiilor de carbon, care au atins, de asemenea, niveluri record în 2022, a spus el. Oamenii de știință au prezis recent că revenirea iminentă a fenomenului climatic El Niño va determina o creștere a temperaturilor globale „în afara graficului”.

Dr. Rebecca Emerton, autorul principal al raportului C3S, a spus: „Nu putem opri aceste efecte asupra climei – le putem limita doar prin reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră”.

Ea a spus că o iarnă și o primăvară uscată în 2023 au însemnat mai multă secetă . „Din păcate, impactul se vede de la sezonul de primăvară, așa că este probabil să avem o producție redusă a culturilor în acest an”, a spus ea.

Prof Daniela Schmidt, de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, a declarat: „Nu suntem în mod clar pregătiți pentru secete așa cum am văzut în ultimul an, având în vedere pierderile din agricultură, plantele pârjolite și peștele din râurile în scădere. Trebuie să investim pentru a ne adapta.”

Topire record a ghețarilor

Raportul C3S a examinat, de asemenea, Arctica și a spus că Groenlanda a experimentat o topire record a calotei de gheață în timpul valurilor de căldură excepționale din septembrie, când temperaturile medii erau cu până la 8 grade Celsius mai mari decât media.

Un raport separat, publicat, de asemenea, joi, a arătat că topirea ghețarilor duce la creșterea nivelului mării și inundații de pe întreaga planetă. Oamenii de știință prevăd că, dacă calotele de gheață continuă să se topească în acest ritm, ele vor contribui cu 15- 27 cm la creșterea nivelului mării la nivel global până în 2100.

Prof. Andrew Shepherd, de la Universitatea Northumbria, Marea Britanie, a declarat: „Suntem în sfârșit la stadiul în care ne putem actualiza continuu evaluările calotei de gheață, deoarece există destui sateliți în spațiu care îi monitorizează, ceea ce înseamnă că oamenii pot folosi constatările noastre imediat.”