Europa, dependentă de Rosatom, supermagazinul nuclear deținut de Putin
Noi surse de energie care să înlocuiască petrolul și gazele naturale au fost mai ușor de găsit de Europa decât eliminarea dependenței de Rosatom, supermagazinul nuclear deținut de statul rus.
Centrala nucleară Dukovany din Cehia Foto Shutterstock
Europa a renunțat relativ repede la petrolul și gazele naturale rusești în urma războiului din Ucraina. Însă ruperea dependenței de lungă durată de vasta industrie nucleară a Rusiei pare o decizie mult mai complicată.
Rusia, prin compania sa nucleară de stat mamut, Rosatom, domină lanțul global de aprovizionare cu combustibil nuclear. A fost al treilea furnizor de uraniu din Europa în 2021, reprezentând 20% din total. Cu puține alternative pregătite, a existat și puțin sprijin pentru sancțiunile împotriva Rosatom - în ciuda îndemnurilor din partea guvernului de la Kiev, scrie The New York Times.
Pentru țările cu reactoare de fabricație rusă, este și mai greu . În cinci țări ale Uniunii Europene există reactoare construite de Rusia. În plus, încă două sunt programate să înceapă să funcționeze în curând în Slovacia, iar două sunt în construcție în Ungaria, cimentând parteneriatele cu Rosatom în viitor.
Ani de zile, operatorii acestor centrale nucleare nu au avut de ales. Rosatom, prin subsidiara sa TVEL, a fost practic singurul producător de ansambluri de combustibil fabricate – ultimul pas în procesul de transformare a uraniului în barele de combustibil nuclear – care alimentează reactoarele.
De la invazia Ucrainei din februarie 2022, unele țări europene au început să se îndepărteze de supermagazinul de energie nucleară al Rusiei.
Dependente de combustibilul nuclear rusesc, Franța, Ungaria și Bulgaria blochează sancțiunile UE asupra sectorului energiei nucleare din Rusia
Franța, Ungaria și Bulgaria nu susțin introducerea sancțiunilor împotriva companiei Rosatom din Rusia, blocându-le efectiv, deoarece introducerea de restricții necesită acordul tuturor celor 27 de membri ai Uniunii Europene, anunță sursele agenției poloneze de presă PAP.
În cazul fiecărei dintre aceste trei țări, jurnaliștii polonezi informează că Franța este "cel mai mare susținător al cooperării cu Rosatom", Ungaria, care este dependentă de sectorul nuclear rusesc, este țara "cea mai zgomotoasă" în această problemă, iar oficialii de la Budapesta își motivează dezacordul punând la înaintare securitatea națională a țării, în vreme ce Bulgaria, care depinde de combustibilul nuclear din Federația Rusă, "se declară îngrijorată de securitatea aprovizionării cu combustibil nuclear".
Ucraina cere ca acest sector al economiei rusești să fie vizat de restricțiile UE. Impunerea unor restricții a fost, de asemenea, una dintre condițiile pentru susținerea de către Polonia a celui de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, dar este necesară unanimitatea celor 27 de state membre UE.
Există, de asemenea, rapoarte de la Bruxelles potrivit cărora Rosatom, ca urmare a faptului că nu este acoperită de niciunul dintre cele 10 pachete de sancțiuni ale UE, s-a simțit "protejată" și a început să se extindă în alte sectoare. Rosatom deține, totodată, flota de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară ale Federației Rusiei.
"Partea ucraineană cere UE să se ocupe de problema combustibilului nuclear, indicând că Rosatom a devenit conștientă că are o umbrelă protectoare în UE și că tot ceea ce o privește este scos din amenințarea sancțiunilor. De asemenea, partea ucraineană raportează că Rosatom a început să dea dovadă de activitate în domenii care nu sunt strict legate de energia nucleară", a declarat pentru PAP o sursă UE de rang înalt.
Franța a anunțat anterior că numeroasele sale centrale nucleare utilizează combustibil nuclear rusesc, iar corporația Rosatom construiește două noi unități ale centralei nucleare Paks din Ungaria. Centrala este deținută de compania maghiară de stat MVM.
Zelenski: Cu cât mai repede industria nucleară rusă va fi supusă sancţiunilor, cu atât mai sigură va fi lumea
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, joi seara, după atacul masiv cu rachete al Rusiei care a avut loc în cursul zilei şi care a deconectat de la reţeaua electrică inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie, că sunt necesare sancţiuni asupra industriei nucleare ruse, pentru ca „lumea să fie mai sigură”, iar Ucraina are nevoie de mai multe mijloace pentru apărarea antiaeriană, transmite News.ro.
Kievul a mai făcut solicitări către comunitatea internaţională de a sancţiona industria nucleară rusă, dar în Uniunea Europeană, de exemplu, nu este întrunit consensul, din cauza împotrivirii unor state, între care Ungaria şi Bulgaria.
Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că după atacul de joi, soldat cu moartea a şase civili, a vorbit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care i-a oferit „asistenţă relevantă”.
„Am vorbit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în special despre sprijinul energetic pentru Ucraina. Am informat-o cu privire la consecinţele atacului statului terorist. Îi sunt recunoscător doamnei Ursula pentru asistenţa relevantă oferită. Bineînţeles, am discutat şi despre problema exercitării de presiuni asupra Rusiei pentru terorism - presiunea sancţiunilor, modalităţi de extindere a sancţiunilor. Apropo, ca urmare a acestei lovituri, centrala nucleară din Zaporojie a fost deconectată din nou de la reţeaua electrică. Aceasta este o situaţie critică. Iar Rusia creează în mod deliberat astfel de situaţii critice la instalaţiile noastre nucleare. Acest lucru înseamnă pur şi simplu, prin definiţie, că Rusia nu poate fi un participant de bună-credinţă în nicio relaţie în domeniul nuclear”, a arătat Volodimir Zelenski. „Cu cât mai repede industria nucleară rusă va fi supusă sancţiunilor, cu atât mai sigură va fi lumea. Nu se poate permite unui stat terorist să folosească pentru teroare nicio instalaţie nucleară, oriunde în lume”, a subliniat Zelenski.
El a mai spus că preşedinta Comisiei Europene a evaluat pozitiv progresele Ucrainei în domeniul anticorupţie, în special aprobarea Strategiei Anticorupţie şi numirea unui nou director al NABU, instituţia care se ocupă de cazurile de corupţie. „Acest lucru este important în contextul continuării progreselor noastre în domeniul integrării europene înainte de începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană”, a menţionat Zelenski.
Sursa: adevarul.ro