Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul când va iniția negocierile pentru ieșirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această pierdere, dar în acest timp nemulțumirea estului față de constituirea în perspectivă a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafață o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluția UE.

Brexitul nu a creat această diviziune, ci doar a agravat-o într-o perioadă în care liderii europeni se confruntă cu un euroscepticism în creștere în rândul populației, fenomen care nu este nicidecum limitat la Marea Britanie, notează agenția Reuters într-un comentariu publicat miercuri.

În contextul acestui euroscepticism și al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o 'Europă cu mai multe viteze', chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a țărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naționale în UE și se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală.

După ce cancelarul german, Angela Merkel, împreună cu președintele francez, François Hollande, și cu premierii spaniol, Mariano Rajoy, și italian, Paolo Gentiloni, s-au pronunțat la minisummitul de la Versailles în favoarea Europei cu mai multe viteze , liderul partidului polonez de guvernământ Dreptate și Justiție, Jaroslaw Kaczynski a ripostat imediat. 'Deciziile luate la Versailles (...) consolidează procesul de dezintegrare a Uniunii Europene care a început odată cu Brexitul', a spus Kaczynski.

În evaluarea agenției Reuters, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important în lupta lor împotriva tendinței actuale de a se transfera tot mai multe competențe naționale către instituțiile europene, țările din est nedorind ca dominația de odinioară a Moscovei să fie înlocuită cu cea a Berlinului și a Bruxellesului.

Pe de altă parte, Brexitul va însemna și o mare gaură în bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune și o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economică a țărilor est-europene membre ale UE, ci și la menținerea simpatiei populației lor față de UE.

În acest context, la Bruxelles a apărut teama că guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste țări o continuare a contribuției financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, în schimbul sprijinului acestora din urmă în interiorul UE pentru ca Marea Britanie să obțină condiții mai favorabile la negocierile privind Brexitul.

S-ar agrava astfel diviziunea dintre estul și vestul Europei, care de altfel s-a adâncit în ultimii doi ani după ce unele state est-europene s-au opus abordării celor din vest în problema refugiaților, mai ales Ungaria și Polonia. Un nou moment tensionat a survenit săptămâna trecută, odată cu relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei față de produsele similare din vest.

Însă nu doar guvernele foarte vocale de la Varșovia și Budapesta evoca riscul fragmentării Europei. Această preocupare se manifestă din statele baltice și până la Marea Neagră, subliniază Reuters, menționând totodată că diplomații est-europeni se tem că o nouă falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Războiului Rece, mai ales dacă statele din vest vor diminua finanțarea oferită estului odată cu Brexitul.

Astfel, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri în fața parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE după Brexit. 'Mă tem că UE va fi divizată de problema banilor după anul 2020 (...) În același spirit al 'America first' al lui Trump, ne putem aștepta să auzim 'Germania first', 'Franța first', etc', a spus Fico.

La rândul său, un diplomat est-european a declarat agenției Reuters, sub protecția anonimatului, că este sceptic în legătură cu promisiunile cancelarului german că orice stat membru se va putea alătura nucleului dur european. 'Singurul lucru nou (...) este că ei spun: 'nu, voi (est-europenii n. red) nu mai sunteți bineveniți', afirmă respectivul diplomat care consideră că o astfel de evoluție ar fi 'foarte periculoasă'.

AGERPRES