Eurodeputaţi români, despre o eventuală rezoluţie privind România în PE: De la un scenariu ce o exclude până la menţionarea protocoalelor
Trimisul special al AGERPRES, Oana Ghiţă, transmite: Europarlamentari români din grupurile PPE, S&D şi ALDE apreciază, referitor la votul ce va avea loc în Parlamentul European privind statul de drept în România, că scenariul care exclude existenţa unei rezoluţii în urma dezbaterilor este unul viabil, însă a fost înaintată şi ipoteza ca un eventual astfel de document să includă referiri la protocoalele dintre instituţii.
Marţi, la Parlamentul European, eurodeputatul Siegfried Mureşan, reprezentant al grupului Partidului Popular European (PPE), a afirmat că "Partidul Naţional Liberal şi-a pus întrebarea dacă o rezoluţie cu privire la România este utilă în Parlamentul European sau nu".
"Noi suntem conştienţi că oamenii în stradă spun 'vrem o prezenţă a Uniunii Europene în teritoriu', dar suntem şi conştienţi că o rezoluţie ar duce la un amestec, ar fi de toate cu de toate şi ar fi un compromis între mai multe grupuri politice", a punctat el.
El a evidenţiat că PPE nu are o majoritate şi o rezoluţie "ar trebui să fie un compromis şi o negociere cu alte grupuri politice". "Ne e teamă că rezoluţia ar fi rea pentru România şi nu ar reuşi poate doar să arate cu degetul responsabilii de slăbirea statului de drept din România (...). De aceea, noi am spus că nu am dori o asemenea rezoluţie".
Întrebat şi despre varianta în care nu ar exista o rezoluţie la momentul discuţiei despre statul de drept din România, Mureşan a răspuns: "Da, acest scenariu este în discuţie (...). Ar fi mai bine să nu fie adoptată nicio rezoluţie".
La rândul său, Marian-Jean Marinescu (grupul PPE) a arătat că o astfel de rezoluţie ar putea să afecteze cetăţenii români. "Eu cred că o rezoluţie poate să fie bună, în sensul că poate să ceară din nou să se îndrepte lucrurile în România, dar poate să se ducă şi pe un teren care nu cred că ar face bine românilor. E foarte greu să faci o diferenţă între români şi guvern", a opinat el.
Social-democratul Victor Boştinaru (grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor - S&D) a dat câteva detalii tehnice legate de eventuala rezoluţie. "Nu va fi, ca de obicei, o rezoluţie pregătită de fiecare grup politic, ci unul dintre grupurile politice va fi ales să fie liderul rezoluţiei. Rezoluţia va fi pregătită de LIBE", a precizat el.
Din perspectiva grupului său, a punctat eurodeputatul, rezoluţia ar trebui să puncteze şi existenţa protocoalelor secrete.
"Sunt extrem de prudent în a mă hazarda cu un pronostic dacă va fi sau nu rezoluţie. Dar dacă va fi rezoluţie, pot să vă spun cu certitudine - rezoluţia se va referi, din perspectiva grupului meu, la existenţa protocoalelor secrete şi la faptul că preşedintele României nu le-a desecretizat, nu a făcut niciun demers în această direcţie, se va referi la abuzurile din sistemul care guvernează România, abuzurile parchetului, DNA", a afirmat el.
El a punctat că, potrivit grupului său, în eventualul document "vor fi referiri la surpriza (...) rolului pe care serviciul secret l-a avut în România în ce priveşte puterea judecătorească".
Şi Renate Weber, reprezentant al grupului ALDE, a vorbit despre eventualitatea în care nu va fi prezentată o rezoluţie.
"Este tot timpul să se revină asupra deciziei privind o rezoluţie dacă grupurile politice vor asta. (...) Este foarte important ce cuvânt va avea de spus delegaţia PNL (...) din PPE. Dacă delegaţia PNL din PPE va fi foarte fermă că nu vrea o rezoluţie, normal ar fi să-şi poată convinge colegii că nu vor", a subliniat ea.
Conferinţa preşedinţilor din Parlamentul European a decis ca votul asupra rezoluţiei privind statul de drept în România să aibă loc în luna noiembrie. AGERPRES
