Eurobarometru: Tinerii români, pro-europeni şi optimişti privind viitorul Uniunii
Trei din patru tineri români (74%) sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene şi arată o mai mare deschidere şi susţinere pentru politicile europene decât alte categorii de vârstă şi aceeaşi proporţie dintre tinerii români sunt satisfăcuţi cu viaţa pe care o duc, indică eurobarometrul standard 96 (iarnă 2021-2022), potrivit unui comunicat al Comisiei Europene publicat luni.
Studiul arată că 61% dintre tinerii români apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună în viaţa personală, iar 70% sunt mulţumiţi de locul de muncă pe care îl au.
În termeni de principale preocupări, tinerii consideră sistemul de educaţie una dintre principalele provocări cu care se confruntă, alături de situaţia economică, şomaj, locuinţe şi mediul înconjurător şi schimbările climatice, şi au o opinie pozitivă asupra comerţului liber, ca politică internaţională.
Aproximativ 40% dintre tineri declară că nu discută subiecte legate de politica la nivel european, însă majoritatea lor au o percepţie pozitivă asupra modului în care funcţionează democraţia atât în Uniunea Europeană (63%), cât şi în România (50%).
Referitor la Uniunea Europeană, 74% dintre tineri sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul acesteia, iar aproximativ 55% apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună în Uniune. Tinerii de peste 25 de ani sunt, în mod consecvent, mai deschişi faţă de politicile europene decât alte categorii de vârstă, având o părere puternic pozitivă despre acestea. Tot ei apreciază că valorile şi solidaritatea sunt cele care contribuie la sentimentul de comunitate, alături de economie, educaţie, statul de drept şi cultură.
Studiul mai arată că, în contextul actual, 59% dintre români sunt satisfăcuţi cu propria viaţă, o scădere faţă de anul precedent (66%) şi o mare diferenţă faţă de media UE (83%). Românii recunosc scăderea nivelului de trai, doi din trei spunând că viaţa lor era mai bună în trecut. 46% consideră că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în viaţa lor personală, comparativ cu 68% media europeană.
Per total, 71% dintre români consideră că ţara se află într-o situaţie precară, iar 69% că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. În acelaşi timp, 21% dintre români au încredere în partidele politice, 26% în guvern şi 28% în Camera Deputaţilor.
Instituţia în care românii au cea mai mare încredere este armata (63%), ea fiind urmată de sistemul juridic (52%) şi poliţie (51%).
În privinţa Uniunii Europene, 49% dintre români au încredere în aceasta, iar 41% au o imagine pozitivă despre ea. Încrederea în instituţiile Uniunii Europene este împărţită, Comisia Europeană prezentând cea mai mare încredere - 53%. O proporţie de 45% dintre români consideră că lucrurile merg în direcţia corectă în Uniunea Europeană, faţă de 37% media UE.
O proporţie de 47% dintre români asociază Uniunea Europeană cu libertatea de a călători, studia şi lucra oriunde pe teritoriul Uniunii şi consideră acest lucru cea mai mare realizare a UE. Alte elemente asociate cu UE sunt moneda euro (44%), o voce mai puternică pe plan mondial (32%), prosperitatea economică (27%) şi calitatea vieţii pentru generaţiile următoare (22%).
Cea mai mare susţinere este pentru libera circulaţie a cetăţenilor UE (73%) şi pentru o politică de apărare şi securitate comună a
statelor membre ale Uniunii Europene (71%). În ceea ce priveşte politicile economice, trei din patru români susţin parteneriate cu ţări din afara sa pentru a investi în infrastructură durabilă şi a conecta oamenii şi un salariu minim în toate statele membre.
Datele prezentate au fost culese în perioada ianuarie - februarie 2022. România a înregistrat în anul 2021 o rată a inflaţiei de aproximativ 8%, printre cele mai ridicate din UE. Finalul anului 2021 şi începutul anului 2022 au fost marcate de creşterea preţurilor la energie şi combustibili, peste creşterile din restul Uniunii.
Eurobarometrul standard este principalul studiu de opinie publică realizat de Comisia Europeană. El este publicat de două ori pe an şi se concentrează pe monitorizarea principalelor evoluţii din întreaga Uniune Europeană, a priorităţilor Comisiei Europene şi a principalelor evenimente socio-politice de actualitate. Studiul este realizat pe baza unor interviuri faţă-în-faţă, în toate statele membre şi o serie de ţări terţe. AGERPRES
