EUROBAROMETRU 64% dintre români sunt de părere că, în prezent, condiţiile de muncă în România sunt proaste
Potrivit unui Eurobarometru publicat joi, mai mult de jumătate (53%) dintre lucrătorii europeni percep condiţiile de muncă din ţara lor ca fiind bune, însă majoritatea (57 %) cred că acestea s-au deteriorat în ultimii cinci ani, după cum reiese dintr-un sondaj Eurobarometru, publicat joi care analizează modul în care a fost afectată de criză calitatea muncii, arată Mediafax.
64% dintre români consideră că în prezent condiţiile de muncă în România sunt proaste, faţă de 46% media Uniunii Europene, iar 32% spun că sunt bune. 55% sunt de părere că în ultimii cinci ani condiţiile de muncă s-au înrăutăţit (media europeană fiind de 57%), 29% spun că au rămas la fel şi 13% că s-au îmbunătăţit.
De asemenea, 75% dintre români se declară mulţumiţi de orele de muncă prestate şi doar 24% sunt nemulţumiţi, iar 72% sunt mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.
55% dintre repondenţii din România au precizat că în ultimele 12 luni au fost consultaţi cu privire la schimbările referitoare la organizarea muncii şi a condiţiilor de muncă, dar 44% au susţinut că nu au fost consultaţi în acest sens.
Expunerea la stres, principalul risc pentru sănătate
Expunerea la stres este considerată de 58% dintre cei chestionaţi principalul risc pentru sănătatea şi siguranţa lor la locul de muncă, urmată de poziţiile dureroase ale corpului sau mişcările repetitive (17%) şi riscuri de accidente sau leziuni grave (16%).
Între statele membre UE există mari discrepanţe, procentul celor care se declară mulţumiţi de condiţiile de muncă variind de la 94% în Danemarca la 38 % în Grecia. În general, angajaţii sunt foarte mulţumiţi de programul lor de lucru (80%), precum şi de modul în care le sunt protejate sănătatea şi siguranţa la locul de muncă (85 %).
La nivel individual, Danemarca se situează, din nou, pe primul loc, 94 % dintre lucrători declarându-se satisfăcuţi de condiţiile oferite la locul lor de muncă, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Austria şi Belgia se situează pe locul al doilea în clasament, urmând la mică distanţă Finlanda (89 %), Marea Britanie şi Estonia (ambele cu 88 %). La polul opus, Grecia prezintă cea mai mică rată de satisfacţie la nivel naţional (16 %).
Comisia Europeană consideră că aceste discrepanţe pot fi determinate de o multitudine de factori, precum contextul socio-economic influenţat de criză, dar şi anumite elemente de natură structurală, care ţin de dialogul social, de politicile sociale şi de legislaţia muncii şi care pot fi mai puternice sau mai slabe în funcţie de situaţia din fiecare ţară a UE.
Una dintre concluziile Eurobarometrului este că se constată o creştere a intensităţii muncii. Stresul este perceput ca fiind cel mai important risc la locul de muncă (pentru 53 % dintre lucrătorii care au participat la sondaj).
De asemenea, nemulţumirea în ceea ce priveşte volumul de muncă, ritmul de lucru şi programul prelungit (peste 13 ore zilnic) este mai răspândită decât alte aspecte, cum ar fi lipsa interesului faţă de sarcinile de lucru sau perioadele inadecvate de odihnă săptămânală sau anuală. Alături de stres, ergonomia deficitară este percepută ca fiind unul dintre cele mai importante riscuri la locul de muncă.
În ceea ce priveşte organizarea muncii, legat de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, 40 % dintre repondenţi declară că nu li se oferă posibilitatea de a utiliza regimuri de lucru flexibile.
Pe 28 aprilie, Uniunea Europeană va organiza o conferinţă privind condiţiile de muncă, la care vor participa aproximativ 300 de părţi interesate.
Conform CE, sindicatele, organizaţiile patronale şi factorii de decizie politică de la nivel european şi naţional vor avea ocazia să reflecteze şi să ia iniţiative comune în sprijinul condiţiilor decente de lucru şi a locurilor de muncă de calitate, elemente esenţiale pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.
„Condiţiile bune de muncă, printre care se numără un mediu de lucru sănătos şi sigur, sunt deseori asociate cu mai multă motivare din partea lucrătorilor, cu ideea de creativitate şi angajament şi, în cele din urmă, cu niveluri ridicate de productivitate”, precizează Executivul european.
Sursa: adevarul.ro
