„Eu am câteva proprietăți atât în România, cât și în străinătate”/Imagini din casa-muzeu
În ce constă averea ta, Cătălin? Mă refer dacă ai ales să faci investiții de ordin imobiliar, de exemplu, sau dacă tu crezi mai degrabă că banii trebuie cheltuiți. Sau ambele?
Plaja modei este una destul de vastă, am atelier, casă de modă, fabrici, magazine. Dar sunt implicat și în industria HORECA, restaurante și cluburi și, nu în ultimul rând, în imobiliare. Banii trebuie investiți cu cap, într-un domeniu sigur pe care să îl cunoști și să îl verifici. Dar de la o anumită vârstă realizezi că adevărata avere este viața pe care o ai; ce vezi, unde călătorești, ce citești. Am ales să cheltuiesc pentru mine. La începutul vieții mele, am citit foarte mult și acum merg pe cursul acelor lecturi, să descopăr dacă ceea ce am citit este real. Mă pot lăuda că sunt bogat pentru că am vizitat întreaga planetă, am văzut toate zonele interesante ale lumii, uneori și de 11 ori. Asta este cea mai mare bogăție, să cunoști oameni, culturi diferite.
„Nu locuiesc cu chirie, este un lucru scos din context'
Sper să nu greșesc… Dar acum locuiești cu chirie? Dacă da, spune-ne de ce ai făcut această alegere și descrie-ne puțin cum arată casa ta…
Nu locuiesc cu chirie, este un lucru scos din context. Am spus că sunt mulți oameni în lumea asta care preferă să locuiască în chirie astfel încât să cunoască mai multe culturi, să schimbe peisajul și că românii au acest spirit balcanic al proprietății. Eu am câteva proprietăți atât în România, cât și în străinătate. Dar nu este nimic greșit în a locui în chirie. Proprietățile mele sunt frumoase, m-am implicat și în cel mai mic detaliu de design. Am o proprietate dragă mie care este „casa-muzeu, acolo am opere de artă, antichități, lucrurile frumoase pe care le-am achiziționat de-a lungul vieții. Merg rar acolo.
Mai am un apartament foarte cochet, romantic, care s-a transformat în timp într-un mare dressing, motiv pentru care poartă denumirea de „casa-dulap. (zâmbește) Acum locuiesc într-o casă în apropierea unui lac. Întotdeauna mi-a plăcut să am o priveliște superbă de la fereastră. Dar cred că în ultimii doi ani am reușit să stau acasă, cumulat, două luni. În restul timpului, am fost plecat. Ceea ce am în fiecare casă, inevitabil, sunt plantele.
Citește integral pe VIVA!