Țânțarii sunt atrași mai mult de unii oameni decât de alții. Conform unui studiu publicat în luna mai, oamenii de știință au reușit să identifice diversele substanțe chimice prezente în mirosul corporal care atrag aceste insecte, amenajând o zonă destinată testelor, de mărimea unui patinoar, în care au fost introduse mirosurile diferitelor persoane, relatează CNN.

Țânțarii se hrănesc, de cele mai multe ori, cu nectar. Foto: freepik (Arhivă)

Țânțarii se hrănesc, de cele mai multe ori, cu nectar, însă, femelele se hrănesc cu sânge. În cel mai bun caz, dacă sunteți înțepat, veți rămâne doar cu o umflătură roșie care vă va provoca mâncărimi. Însă înțepăturile de țânțari devin adesea mortale . Una dintre cele mai periculoase boli transmise de țânțari este malaria.

Malaria este o boală transmisă prin sânge, cauzată de paraziții care se înmulțesc în celulele roșii. Atunci când un țânțar înțeapă o persoană deja infectată cu malarie, acesta absoarbe parazitul împreună cu sângele. După ce se dezvoltă în stomacul țânțarului, parazitul „va migra în glandele salivare și apoi va fi eliminat înapoi în pielea unei alte persoane atunci când țânțarul se hrănește din nou cu sânge", a afirmat dr. Conor McMeniman, profesor asistent de microbiologie moleculară și imunologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health și Johns Hopkins Malaria Research Institute din Baltimore.

Malaria, responsabilă de peste 600.000 de decese pe an

„Malaria este încă responsabilă pentru mai mult de 600.000 de decese pe an, mai ales la copiii cu vârsta sub 5 ani, dar și la femeile însărcinate", a declarat McMeniman, autor principal al studiului publicat în revista Current Biology.

„Aceasta provoacă multă suferință în întreaga lume, iar motivul pentru care a fost realizat acest studiu a fost, în parte, acela de a încerca să înțelegem cu adevărat modul în care țânțarii care transmit malaria sunt atrași de oameni", a mai adăugat McMeniman.

McMeniman, împreună cu cercetătorii postdoctoanzi de la Bloomberg și primii autori ai studiului, doctorii Diego Giraldo și Stephanie Rankin-Turner, s-au concentrat asupra Anopheles gambiae, o specie de țânțar care se găsește în Africa subsahariană . Ei au încheiat un parteneriat cu Macha Research Trust din Zambia, condus de directorul științific Dr. Edgar Simulundu.

„Am fost foarte motivați să încercăm să dezvoltăm un sistem prin care să putem studia comportamentul țânțarului african care transmite malaria într-un habitat natural", a declarat McMeniman. Totodată, oamenii de știință au vrut să compare preferințele olfactive ale țânțarilor, să observe capacitatea insectelor de a urmări mirosurile pe distanțe de 20 de metri și să le studieze în timpul orelor în care sunt cele mai active, între orele 22:00 și 2:00.

Acizii carboxilici

Astfel, cercetătorii au amenajat un spațiu de mărimea unui patinoar în care se aflau șase corturi în care urmau să doarmă participanții la studiu. Astfel, mirosul unic al participanților a fost distribuit în spațiul principal prin tuburi lungi, unde se aflau materiale absorbante, încălzite și îmbibate cu dioxid de carbon pentru a imita mirosul unui om care doarme.

Sute de țânțari din instalația principală de 20 de metri pe 20 de metri au fost apoi „răsfățați” cu mirosurile subiecților adormiți. Cu ajutorul unor camere, cercetătorii au urmărit deplasarea țânțarilor către diferitele probe. De menționat este faptul că țânțarii folosiți în cadrul studiului nu erau infectați cu malarie și nu puteau ajunge la oamenii adormiți.

Țânțarii au fost atrași cel mai mult de acizii carboxilici din aer, inclusiv de acidul butiric, un compus prezent în brânzeturi. Acești acizi carboxilici sunt produși de bacteriile de pe pielea noastră.

În timp ce acizii carboxilici atrăgeau țânțarii, insectele păreau să fie alungate de o altă substanță chimică numită eucaliptol, care este prezentă în plante. Cercetătorii au presupus că una dintre mostrele cu o concentrație mare de eucaliptol ar fi putut fi legată de dieta unuia dintre participanți.