Retras într-un colț al Ucrainei, Vladimir Putin este mai degrabă dispus să escaladeze conflictul poate până în pragul unui război nuclear decât să-și recunoască înfrângerea, scrie „The Guardian”.

După aproape șapte luni de război în Ucraina, trupele invadatoare ruse au fost respinse din regiunea Harkov și se află în dificultate în regiunea vecină Lugansk, unde forțele ucrainene avansează în timp ce își întăresc liniile în regiunea sudică Herson. Nu este imposibil ca Rusia să piardă teritoriile pe care le ocupă încă din 2014 dacă forțele sale nu pot opri contraofensiva ucraineană.

În fața umilinței, Putin face un alt pas amenințător, organizând „referendumuri” de anexare în regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, care ar putea fi încorporate în Rusia la începutul săptămânii viitoare. În concepția lui Putin, odată devenite subiecte federale ale Rusiei, statutul lor nu mai trebuie contestat. În cazul continuării contraofensivei ucrainene pentru eliberarea acestor teritorii, atunci „operațiunea militară specială” s-ar putea transforma în război pentru apărarea Rusiei, ceea ce ar deschide calea mobilizării generale și ar constitui drept pretext pentru o lovitură nucleară.

„Judecând după ceea ce se întâmplă și ceea ce urmează să se întâmple, săptămâna aceasta marchează fie pragul victoriei noastre iminente, fie pragul unui război nuclear. Nu văd o a treia opțiune”, a declarat Margarita Simonian, o lobbyistă vocală a războiului din funcția sa de redactor-șef al postului de propagandă RT.

Nu există nicio îndoială că organizarea unor referendumuri false și ilegitime menite anexării de noi teritorii din Ucraina și amenințarea cu o escaladare militară masivă nu sunt decât acțiuni de șantaj.

Ucrainenii văd în referendumurile inventate de Putin drept o încercare de a opri contraofensiva. „Ucraina are tot dreptul să-și elibereze teritoriile și va continua să le elibereze indiferent de ce spune Rusia”, a subliniat ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba.

O strategie plină de riscuri

Este clar, încă din februarie, că puțini înțeleg mania nereținută a Kremlinului față de Ucraina sau înclinarea lui Putin de a irosi viețile și bunăstarea rușilor, precum și propria moștenire, doar pentru a-și impune voința asupra vecinului său.

Strategia Kremlinului este plină de riscuri. De exemplu, noile anexări ar putea submina și mai mult controlul Moscovei asupra Crimeei, ceea ce ar convinge Ucraina și Occidentul că Rusia livrează amenințări goale și ar îndepărta ezitarea recuperării acestei peninsule anexate de Putin în 2014.

Așadar, ultima amenințare este un ultimatum menit să salveze Rusia de la înfrângere? Sau Rusia este cumva gata să meargă până la capăt?

Ambele variante ar putea fi adevărate. Dacă Ucraina și susținătorii săi occidentali ar da înapoi (ceea ce este puțin probabil), Putin ar fi fericit, spun unii analiști. Dacă nu, ei bine, orice va urma nu este din vina noastră, crede Kremlinul.

„Moscova trece la aceste acțiuni fie pentru a pune capăt războiului cât mai curând posibil, fie, dacă nu funcționează în acest fel, pentru a da vina pe alții pentru acest lucru și pentru a transforma invazia dintr-o țară vecină într-un război defensiv”, comentează analistul politic rus Aleksandr Baunov.

„Moscova speră că această deosebire va face conflictul mai legitim în ochii rușilor de rând, iar Kremlinului ar avea libertatea să ia orice decizii și orice măsuri pe care le consideră necesare”, adaugă el.

Putin a fost văzut uneori ca un expert în strategia de „escaladare pentru dezescaladare”, adică evitarea conflictului prin amenințări cu represalii masive. Dar, în ceea ce privește Ucraina, liderul de la Kremlin nu pare să-și dorească o detensionare. O descriere mai potrivită a strategiei sale poate fi „câștig sau escaladez”, comentează Andrew Roth, corespondent al „The Guardian” la Moscova.