Cluj-Napoca este cel mai fericit oraș din România, conform Happy City Index 2024, care a făcut un clasament al primelor 250 cele mai fericite orașe din lume. Sociologul clujean Norbert Petrovici susține că topul este doar un instrument de PR realizat pentru profit.

Cluj-Napoca este cel mai fericit oraș din România, Cluj-Napoca este orașul din România cu cel mai curat aer, cu cei mai prietenoși locuitori, cel mai sigur sau cu cel mai frumos târg de Crăciun etc. Sau cel puțin acestea sunt concluziile mai multor studii preluate de cea mai mare parte a mass mediei din România.

Conform ultimului clasament de acest gen - Happy City Index 2024 – Cluj-Napoca şi Braşovul sunt singurele orașe din România aflate în clasament și ocupă poziţiile 195 şi 220. Astfel, Cluj-Napoca ar fi cel mai fericit oraș din România.

„Adevărul” a discutat cu sociologul Norbert Petrovici, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea Babeș-Bolyai), despre studiul Happy City Index 2024, pe care-l consideră doar un instrument de PR.

Petrovici a analizat și alte două studii, de data aceasta relevante din punct de vedere sociologic, în care Cluj-Napoca este în topul 10 al orașelor europene în ceea ce privește calitatea vieții ( Eurostat 2023), respectiv într-un raport al Băncii Mondiale, conform căruia Cluj-Napoca este orașul din țară unde s-ar muta cei mai mulți români. Concluziile au fost surprinzătoare și sociologul a explicat care sunt, de fapt, elementele care fac din Cluj-Napoca un oraș atractiv, poate chiar cel mai atractiv din țară.

Clasamentul conform căruia Cluj-Napoca este cel mai fericit oraș din România

Happy City Index 2024, conform căruia Cluj-Napoca este cel mai fericit oraș din România, a fost realizat de Institutul pentru Calitatea Vieții. Conform site-ului Happy City Index 2024, Institutul este „un proiect implementat de Happy City Hub Ltd.” – care este o companie cu sediul în Londra, care are ca obiect de activitatea publicarea de cărți, dezvoltarea de programe IT, consultanță și cercetare.

Mai aflăm de pe site-ul companiei că este condusă de directorul executiv Joanna Bartoszewicz, a cărei prezentare este următoarea: „absolventă a trei domenii diferite de studiu (fără a fi precizate domeniile-nr), mamă a trei fiice foarte diferite, este specializată în chestiuni teoretice și practice de bunăstare la locul de muncă.”

Au fost analizate, spun reprezentanții Institutului, 1.650 de orașe din lume, criteriul principal fiind numărul populației care trebuie să fie de minimum 300.000 de locuitori.

Răspunsul la întrebarea „cum a fost realizat clasamentul” este destul de vag: „Clasamentul a fost creat pe baza a mii de indicatori dezvoltați temeinic de cercetătorii noștri care se referă direct la calitatea vieții și sentimentul de fericire al locuitorilor săi.”

Se mai precizează că au fost luate în considerare cinci zone care definesc activitățile urbane care au un impact direct asupra fericirii: cetățeni, administrație, mediu, economie și mobilitate.

Conform topului, pe primele 5 locuri în lume ar fi: Aarhus (Danemarca), Zurich (Elveția), Berlin (Germania), Gotheburg (Suedia), Amsterdam (Olanda). Primele 37 de orașe clasate sunt considerate a face parte din categoria „Aur”. Orașele de „argint” sunt cele clasate de la 38 la 100, iar de la 101 la 250 sunt „orașele de bronz”.

Cluj-Napoca este pe locul 195, devansând orașe precum Toronto, Malaga, Varșovia, Istanbul, Johannesburg sau Leeds. Braşovul ocupă poziţia 220.

Este Cluj-Napoca cel mai fericit oraș din România?

„Acest top (în care Cluj-Napoca este considerat cel mai fericit oraș din România-nr) este un instrument de PR” – a explicat pentru „Adevărul” sociologul Norbert Petrovici, cadru didactic la UBB.

De ce? „Raportul nu este relevant pentru că nu am înțeles metodologia, care e foarte vagă și nu este posibilă reproducerea datelor”, a explicat el.

„De obicei tipurile acestea de metodologii sunt făcute într-o logică de consultanță, astfel încât să poată oferi servicii de consultant firmelor sau diferiților actori, inclusiv primărilor”, a detaliat Petrovici.

Acesta este motivul pentru care partea de metodologie este mai mult sau mai puțin secretă. „În plus, nu am găsit studiul niciunde în literatura de specialitate”.

În concluzie, „dacă nu are metodologie reproductibilă, este un instrument de PR”, a precizat Petrovici.

Sociologul a susținut că atunci când analizăm în ce măsură un studiu este sau nu relevant ar trebui să urmărim următoarele: sursa datelor (de exemplu, Cities and Happiness : a global ranking and analysis – a fost realizat pe baza sondajelor Gallup, una dintre cele mai importante agenții de sondare a opiniei publice din lume - /-) și metodologia reproductibilă (adică dacă un cercetător vrea să verifice rezultatul, ia datele și folosind metodologia dată, ar trebui să obțină același rezultate).

În cazul nostru, nu avem nici sursa datelor și nici metodologia reproductibilă.

Calitatea vieții la Cluj conform Eurostat: „seamănă cu cea din Piatra Neamț”

Există însă și topuri realizate corect din punct de vedere sociologic conform cărora Clujul este în top. Le-am analizat și pe acestea cu sociologul Norbert Petrovici.

Raportul Eurostat publicat în 2023 privind calitatea vieții în orașele europene a clasat Clujul în top 10.

Clasamentul s-a făcut pe baza răspunsurilor a 70.000 de persoane din 83 de orașe din Europa.

Dacă pe primul loc s-a clasat orașul elvețian Zurich cu un scor de 97%, urmat de Copenhaga (Danemarca) și Groningen (Olanda) cu scoruri de 96%, Cluj-Napoca a încheiat pe un loc de invidiat – 9, cu un scor de 94%.

Deci, din nou Cluj-Napoca este orașul unde calitatea vieții este cea mai bună din România.

Cu o singură precizare, în respectivul clasament au fot luate în considerare doar 3 orașe din România - București, Cluj, Piatra Neamț (alese după mărime, un oraș mare, unul mediu și altul mic).

Petrovici susține că, în general, calitatea vieții în orașele mari este percepută ca fiind mai mică. Astfel, dacă eliminăm capitalele, diferența dintre Cluj-Napoca și alte orașe din clasament.

„La indicatorul privind satisfacția per total a vieții, Clujul are un scor de 94%, dar Piatra Neamț are 92%, deci cumva per total semănăm cu orașele de aceeași talie. Variația acestui indicator e foarte mică. Deși Clujul este în top 10 diferența față de Piața Neamț, de exemplu, este foarte mică (circa 2 pucnte procentuale) astfel încât putem spune că calitatea vieții în Cluj-Napoca e foarte apropiată de cea din Piatra Neamț”, explică sociologul.

Petrovici a mai susținut că aceste topuri sunt interesante „pentru cineva care face PR pentru oraș”.

„Indiscutabil au sens în acest caz, dar pentru mine, ca cercetător, nu contează, deoarece difrențele sunt atât de mici încât... Lucrurile acestea le pui în partea de corelație, are sens partea de percepție, dacă variază în funcție de alte variabile. Acuma, per total, dacă cum e viața, bună sau rea, nu știu, Clujul seamănă cu Piatra Neamț”, a concluzionat sociologul.

În concluzie, răspunsul la întrebarea „Este Cuj-Napoca cel mai fericit oraș din România” este unul nuanțat. Studiile lipsite de relevanță din punct de vedere sociologic, făcute doar în scopuri de PR, dar și cele relevate, realizat de Eurostat, ar trebui analizate serios.