Elena Lasconi a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale obținând aproape 20% dintre voturile alegătorilor. Însă, o săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, USR, partidul al cărei lider este, a înregistrat o pierdere colosală. La prima vedere, pare paradoxal, dar nu este, au precizat pentru „Adevărul” sociologii. Aceștia explică în amănunt cum funcționează psihologia maselor.

Eșecul USR la parlamentare ar putea influența șansele Elenei Lasconi la Cotroceni. Sursa: Adevărul

Cum a câștigat Elena Lasconi simpatia românilor: „Dintr-o întâmplare”

În mentalul colectiv există o delimitare între noțiunea de președinte al țării și noțiunea de partid politic. Deși, în cazul de față, cele două concepte, din punct de vedere al ideologiei politice, se confundă. Elena Lasconi, dacă ar ajunge președintele României, nu ar mai avea cum să facă parte din USR. Însă viziunea sa politică va fi în continuare aceeași. Prin urmare, de ce această diferență uriașă între succesul liderului USR la prezidențiale și insuccesul partidului pe care îl conduce, la parlamentare? „Alegerile prezidențiale se fac pe persoană fizică”, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Dan Petre. „Președintele este un avatar al oamenilor, iar alegătorii votează într-o mult mai mare măsură persoana și valorile acesteia decât partidul sau sistemul pe care îl reprezintă. Sunt și acestea foarte importante, dar se află pe locul doi”, a mai declarat specialistul. Prin urmare, în contrast cu ceilalți candidați la prezidențiale, exceptându-l pe Călin Georgescu, Elena Lasconi a câștigat detașat. „Oamenii aleg sistemul de valori și de credințe cu care se identifică. Și pe care le reprezintă persoanele care candidează”, a mai spus sociologul Dan Petre.

Lasconi, vs. „mormolocii obosiți” ai politicii românești

Bogdan Bucur, profesor la Facultatea de Științe Politice din cadrul SNSPA București, specializat în sociologia istorică a României interbelice, a declarat pentru „Adevărul” că Elena Lasconi s-a diferențiat în ochii alegătorilor, comparativ cu ceilalți candidați, din mai multe puncte de vedere. „Are un anumit discurs, are verbul la ea, vorbește bine, este o persoană carismatică. În comparație, îi avem pe Nicolae Ciucă, pe Marcel Ciolacu , pe ceilalți oameni cu care ea a fost în competiție. Niște elefanți! Este evident că pentru un electorat cât de cât rezonabil doamna Lasconi a bifat puncte esențiale, iar asta datorită personalității sale. Este o femeie agreabilă, este pro-europeană”. Bogdan Bucur a precizat că Elena Lasconi a câștigat la prezidențiale câteva puncte în plus față de cât a câștigat partidul USR la parlamentare datorită modului în care prezentat în fața alegătorilor. „Aceste procente în plus se datorează unor talente, a unor înzestrări de personalitate care au făcut-o să se evidențieze într-un context extrem de nefericit, din păcate, pentru democrația noastră. Mă refer la contextul electoral al primului tur în care doamna Lasconi s-a făcut remarcată. Puteai foarte ușor s-o evidențiezi între niște mormoloci care mai toți aveau probleme. Până și Geoană a părut obosit, cu aceleași idei obosite. Iar doamna Lasconi a fost mai vie, mai proaspătă în discurs”, a mai explicat profesorul Bogdan Bucur.

Sociologul Dan Petre consideră că Elena Lasconi a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale dintr-o pură întâmplare. „Pentru că s-au aliniat niște stele. În mod normal, nu a fi ajuns acolo. Nu avea cum să ajungă acolo. A fost o confluență de factori unică și nu cred că se va mai întâmpla vreodată așa ceva. Motivul? Românii sunt tradiționaliști și nu sunt dispuși să investească o femeie în această funcție supremă. Nu sunt dispuși să trateze o femeie în acest rol atât de important”.

Și totuși, de ce s-a întâmplat acest lucru? Principalul motiv în opinia sociologului Dan Petre este faptul că „greii” politicii românești, PSD și PNL au fost ocupați „să-și dea uni altora la picioare, să-și pună piedică, să se îmbrâncească, să se atace unii pe alții. Însă, în timp ce aceste partide erau angrenate în tot soiul de șicane, din spate au răsărit doi candidați surpriză, amândoi reprezentând un curent non-sistem. Ceva diferit”, mai spun Dan Petre.

Rezultatele exit-poll-ului i-a redus pe liderii USR la tăcere. Sursa: Adevărul

Prăbușirea „partidului baston”: USR nu poate aduna sub umbrelă

Cât despre prăbușirea USR, sistemul de idei și de valori pe care îl reprezintă nu este unul reprezentativ majoritar pentru România, consideră cei doi sociologi. „Pentru România, sistemul dominant de idei și de credințe se plasează în zona tradițională cu care sunt cel mai bine aliniați PSD și partidele suveraniste. Asta este realitatea”, a explicat Dan Petre.

Continuând ideea, profesorul Bogdan Bucur este de părere că scorul înregistrat de USR la parlamentare, unul atât de scăzut, oglindește nivelul de simpatie în societatea românescă pentru această formațiune. „Este un partid pe care românii l-au sancționat. Ideile, viziunea, principiile pe care s-a clădit USR nu au mai evoluat. Nu au făcut pui, așa cum, de exemplu, am observat în ceea ce privește formațiunea AUR. Nu mai este pe val, nu mai este pe trend. Are doar niște suporteri și atât. Vorbim despre un partid blocat la mantinelă într-un procentaj. El nu poate crește mai mult. Este un partid finit”.

USR nu are, în opinia istoricului Bogdan Bucur, puterea de a reprezenta majoritatea electoratului, nici măcar o bună parte din ea. „Este un partid progresist de dreapta, care nu are capacitatea de a reprezenta întreaga nație. Are o reprezentare foarte mică în țară, fiind mai degrabă nișat. USR nu reușește să adune sub umbrelă un electorat majoritar. Nu este un partid umbrelă precum PSD sau PNL. Este doar bastonul umbrelei, un baston în care se sprijină și care nu se va deschide niciodată”.

Cristina Prună candidează din partea USR la Camera Deputaților pe București. Sursa: Adevărul

Teoria profeției autoimplinite

Înainte de alegerile parlamentare, Elena Lasconi intra pe locul doi în cursa pentru Cotroceni. Însă eșecul USR ar putea să-i îngroape acesteia definitiv șansele pe care le mai avea, consideră cei doi specialiști. „Acest vot are o mare însemnătate pentru că intră în acțiune o teorie din sociologie care se numește teoria profeției autoimplinite”, explică sociologul Dan Petre. Ce presupune acest lucru? În momentul în care oamenii văd că lucrurile stau într-un anumit fel, acea percepție devine realitate sau începe să se coaguleze într-o mai mare măsură. „Să luăm ca exemplu o criză economică. Unul dintre motivele importante ale apariției sale îl reprezintă faptul că din ce în ce mai mulți oamenii încep să creadă în ea. Și atunci încep să cumpere mai puțin, țin banii la ciorap, nu fac lucruri care să ajute realmente economia în acel moment”. Aducând această teorie în plan politic, am putea asista la un fenomen identic: eșecul USR a fost atât de puternic încât nimeni nu mai crede în șansele sale și implicit nici în șansele liderului său.

Lasconi, locomotiva USR care și-a pierdut vagoanele. Ce ar trebui să facă pentru a avea șanse

Pentru Elena Lasconi, USR a devenit în acest moment o piatră de moară de care ar trebui să se dezică, punctează profesorul Bogdan Bucur. „Eșecul USR va influența clar votul în turul doi al prezidențialelor. Acest rezultat ar trebui să fie ca o răpăială de ploaie rece, care să-i atragă atenția candidatei Lasconi. Iar aceasta ar trebui să facă repede ceva. Să se dezică chiar de propriul partid, dacă trebuie. Inclusiv o mișcare de tipul acesta de a demisiona din partid. Să spună că vrea să fie reprezentanta tuturor românilor, al întregii națiuni, că se dezică de excesele partidului, să se ducă la Patriarh să-i pupe mâna, să spună că nu vrea LGBTQ …efectiv eu nu văd cum ar putea să adune votul celorlalți”, punctează profesorul Bogdan Bucur.