România a ajuns în prezent la o populație de 19 milioane de locuitori, atât cât înregistra la începutul regimului Ceaușescu. Cuplul comunist visa la o creștere rapidă a numărului de locuitori, însă deciziile impuse românilor nu au avut rezultatul dorit și, mai mult, au umplut țara de orfelinate.

Cu o populație de 19 milioane de oameni, România a ajuns la nivelul anilor ‘60 în privința numărului de locuitori. În ultimii doi ani, arată rapoartele Institutului Național de Statistică din România, populația rezidentă s-a aflat pe un trend ușor crescător, însă alte instituții de statistică arată că în următorii ani va scădea.

Declinul demografic este resimțit cel mai puternic în fostele orașe muncitorești din România și în comunitățile rurale aflate la distanțe mai îndepărtate de orașele mari. În schimb, în comunele limitrofe ale marilor municipii, numărul locuitorilor a fost în creștere în ultimii ani.

Comunele Dumbrăvița, Moșnița Nouă și Giroc din vecinătatea Timișoarei aproape și-au triplat numărul de locuitori în ultimul deceniu, iar creșterea populației s-a resimțit în aceeași măsură și în comunele Florești, învecinată municipiului Cluj-Napoca, Miroslava și Valea lupului - de lângă municipiul Iași și Chiajna și Berceni din Ilfov, apropiate Capitalei.

În anii 60, regimul comunist a impus măsuri dure pentru creșterea forțată a populației României. Mai târziu, deciziile au fost motivate atât din considerente economice, dar și de ambițiile personale ale cuplului Ceaușescu, aflat la conducerea țării.

România, țara orfelinatelor anilor '80

Mărturiile controversate ale fostului general de Securitate, Ion Mihai Pacepa - care a fugit în SUA în 1978, dezvăluiau că Elena Ceaușescu își dorea o țară cu o populație de 40 de milioane de oameni. Iar pentru aceasta, politica propusă s-ar fi redus la încercarea de a-și convinge soțul, pe fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, să însăprească legislația anti-avort, menită să pedepsească aspru româncele care renunțau la sarcină din diferite motive.

Reglementările anti-avort au contribuit la creșterea populației țării, care a ajuns la până la 23 de milioane de locuitori în 1990, mult sub așteptările autorităților comuniste. Regimul comunist estima că populația va crește în deceniile următoare, pe măsura extinderii centrelor industriale şi a transformării unor comune în oraşe, însă prognozele s-au dovedit neraliste creșterea populației fiind încetinită treptat în anii ‘80 față de deceniile precedente.

Între timp, zeci de mii de copii din România au ajuns să fie abandonați în orfelinatele regimului comunist, în care sufereau condițiile extrem de precare, potrivit mărturiilor vremii.

În anul 1990, reţeaua de orfelinate extinsă în întreaga ţară cuprindea între 14.000 şi 25.000 de copii, orfani sau abandonaţi de părinţi, conform statisticilor prezentate în presa internaţională. Unii diplomaţi occidentali, citaţi de jurnaliştii străini, susţineau că numărul copiilor instituţionalizaţi depăşea 30.000.

Numeroase orfelinate erau supraaglomerate, iar mulţi dintre români îl găseau vinovat de situaţia lor pe Nicolae Ceauşescu, pe care îl vedeau ca fiind obsedat de dorinţa de a creşte populaţia României.

„Au fost interzise avorturile, femeile singure şi cuplurile fără copii erau penalizate, iar femeile care munceau în fabrici erau supuse unor examinări ginecologice trimestriale, la locul de muncă, pentru a monitoriza sarcinile. În aceste condiţii grele, femeile abandonau adesea copiii nedoriţi sau cu probleme de sănătate”, informau autorii unui reportaj publicat în iunie 1990, în Edmonton Jurnal (Canada).

Decretul care pedepsea avorturile

La mijlocul anilor ‘60, cu o populație atunci tot de aproximativ 19 milioane de oameni, la fel ca în prezent, România se afla pe locul 29 în lume ca număr de locuitori, populația globului fiind însă la acea vreme de 3,3 miliarde de locuitori. Regimul comunist a luat atunci cele mai controversate măsuri din istoria României în dorința de a crește populația țării.

Prin decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, dat de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, a fost interzisă întreruperea sarcinii, cu doar câteva excepții și acestea dispuse de comisii medicale și acceptate pentru avorturi solicitate în primele trei luni de sarcină.

„În mod cu totul excepţional întreruperea cursului sarcinii va fi autorizată în cazurile în care: a) sarcina pune viaţa femeii într-o stare de pericol care nu poate fi înlăturat printr-un alt mijloc; b) unul din părinţi suferă de o boală gravă, care se transmite ereditar, sau care determină malformațiuni congenitale grave; c) femeia însărcinată prezintă invalidități grave fizice, psihice sau senzoriale; d) femeia este în vârsta de peste 45 de ani; e) femeia a născut patru copii şi îi are în îngrijire; f) sarcina este urmarea unui viol sau a unui incest”, arăta Decretul din 1966.

Decretul controversat care punea avortul în rândul infracțiunilor și deschidea calea spre închisoare pentru româncele care alegeau „ilegal” să întrerupă sarcina nu ar fi fost de ajuns pentru Elena Ceaușescu, soția fostului președinte comunist Nicolae Ceaușescu, arăta fostul șef al spionajului românesc din acea vreme, Ion Mihai Pacepa.

Ambițiile Elenei Ceaușescu: țară de 40 de milioane de locuitori, familii cu cel puțin patru copii

În cartea sa „Orizonturi Roșii”, Pacepa susținea că Elena ar fi încercat să își convingă soțul să înăsprească legislația anti-avort și să le impună familiilor din România să aibă fiecare cel puțin patru copii. Acesta reda o conversație pe care soții Ceaușescu au purtat-o pe această temă, după vizita pe care au făcut-o în orașul american New Orleans, în 1978, unde biserica și autoritățile se opuneau atunci avorturilor.

„Ți-am spus de multe ori, Nicule, că ar trebui să semnezi un decret prezidenţial prin care să interzici avorturile în România şi să obligi fiecare familie să aibă cel puţin patru copii. Toată lumea este de acord că tu eşti cel mai mare om de stat şi economist contemporan. Chiar şi primarul, care s-a întâlnit cu tine pentru prima dată în seara aceasta, a spus că eşti un vizionar, o personalitate care va dăinui peste secole. Un om ca tine, Nicule, se naşte o dată la 500 de ani”, i-ar fi spus Elena Ceaușescu soțului ei.

Ceaușescu ar fi fost entuziasmat de laudele aduse de soția sa, dar i-a spus să înceteze, zâmbind, relata Pacepa.

„Cum te simţi să fii aşa măreţ, aşa de important, şi totuşi să fii capul unei aşa mici ţări? Numai Albania este mai mică decât ţara noastră. Dacă dăm un astfel de decret, în mai puţin de zece ani, România va creşte la aproape 40 de milioane de oameni. Va fi cu totul diferit atunci”, a concluzionat ea.

Fostul general de Securitate, apropiat atunci de cuplul Ceaușescu, susținea că și cu alte ocazii, Elena Ceauşescu încercase să îşi convingă soţul să dea o astfel de lege împotriva avorturilor.

„În timpul nenumăratelor ore petrecute cu ea, adesea am văzut-o visând. Cele mai dulci vise era să devină preşedinte al României, aşa cum idolul ei, Isabel Peron, a devenit în Argentina. Visa ca numele ei să rămână în istorie ca singurul preşedinte femeie în timpul cărei preşedinţii populaţia ţării s-a dublat”, scria fostul spion.

România, în declin demografic după 1990

După 1990, tendințele demografice din România au fost influențate atât de condițiile economice, cât și de integrarea europeană.

Unii specialiști arătau că urbanizarea intensă propusă de regimul comunist a luat sfârșit, iar multe orașe au cunoscut scăderi rapide ale populației, în timp ce o mare parte din generația anilor 1990 s-a născut în zonele rurale.

Fabricile din epoca comunistă au dat faliment, iar numărul muncitorilor a scăzut în toată țara. În anii 2000, au apărut mai multe zone metropolitane în dezvoltare rapidă, cu o tendință notabilă de a observa o creștere a ponderii acestora în populația totală.

În prezent, peste 19 milioane de oameni trăiesc în România, arată datele comunicate de Institutul Național de Statistică, cu privire la populația rezidentă la 1 ianuarie 2024. Numărul locuitorilor țării a crescut în 2024 față de anului precedent, de la 19.054.548, la 19.067.576.

A crescut ușor numărul rezidenților și față de anul 2022, când erau înregistrați 19.053.098 de locuitori. Trendul crescător al populației rezidente din România vine după două decenii în care anual numărul locuitorilor a fost într-o scădere continuă. În 2002, populația rezidentă în România era de aproape 21,7 milioane de locuitori.

Statisticile la zi prezentate de worldmeter.com arată însă că populația României a scăzut sub 19 milioane de locuitori în 2025, iar până la mijlocul acestui an, estimările organizației recunoscute pentru acuratețea și integritatea raportărilor sale sunt că România va ajunge la o populație de circa 18,9 milioane de locuitori.

„În prezent, populația României este de 18.947.245 de locuitori, marți, 18 februarie 2025, conform statisticii Worldmeter elaborate pe baza celor mai recente date ale Națiunilor Unite. Populația României în 2025 este estimată la 18.908.650 persoane, la mijlocul anului”, arată Worldmeter.

În următorii cinci ani, populația României va scădea cu trei procente, ajungând în 2029 la circa 18,34 milioane de locuitori, arată estimările unui studiu publicat de statista.com.

România se află pe locul 69 în lume ca număr de locuitori, la o populație globală de peste 8,2 miliarde de locuitori. În jurul anului 2050, rapoartele ONU citate de Worldmeter estimează că populația României va scădea la 16 milioane de locuitori (locul 81 în lume).