Volodimir Zelenski a anunțat că ar fi dispus să demisioneze „imediat” din funcția de președinte al Ucrainei în schimbul păcii sau a aderării la NATO. Comentariile sale vin în contextul în care Donald Trump l-a etichetat drept „dictator fără alegeri”, relatează The Telegraph.

Alegerile sunt interzise în timpul legii marțiale, conform constituției țării.

„Dacă Ucraina vrea un loc la masă, nu ar trebui ca oamenii să spună că a trecut mult timp de când nu au mai avut alegeri?”, a obsercat președintele SUA.

Sondajele indică însă faptul că majoritatea ucrainenilor se opun organizării de alegeri înainte de sfârșitul războiului. Aproape o treime din populația țării este fie refugiată, fie strămutată intern, în timp ce sute de mii de soldați servesc în prima linie. Totodată, aproximativ o cincime din țară se află sub ocupație rusă.

Cu toate acestea, cu Trump controlând ajutorul militar pentru Ucraina, Kievul ar putea să nu aibă de ales decât să se conformeze. Lăsând la o parte dificultățile practice în sine descurajante, ridică perspectiva unei redesenări a peisajului politic al țării. Puțini se îndoiesc că Kremlinul nu va încerca să influențeze sondajele, fie prin dezinformare, mită, sau tentative de a susține candidații pro-Moscova.

În timp ce Zelenski este imaginea eroismului Ucrainei în străinătate, acasă este generalul Valeri Zalujnîi, „generalul de fier” care a condus apărarea Kievului la începutul războiului. Portretul său a fost imprimat pe tricouri, brelocuri și meme-uri și deja patru străzi îi poartă numele.

Un munte de om dominându-l cu mult în înălțime de actualul lider ucrainean, Zalujnîi este opusul relicvelor sovietice care dominau rangurile militare superioare ale Ucrainei.

Disponibilitatea sa de a gândi în afara tiparelor a ajutat Ucraina să-și depășească inamicul rus, în timp ce maniera sa glumeță și informală de a se purta – similară cu cea a lui Zelenski însuși – i-a făcut pe militari de toate rangurile să-l îndrăgească.

La începutul anului trecut, Zelenski l-a eliberat din funcție, numindu-l ambasador la Londra.

În timp ce motivul oficial a fost un dezacord cu privire la strategia militară, unii observatori l-au suspectat pe președinte că a ajuns să îl perceapă ca pe un rival la putere. Fostul șef al armatei ucrainene a lăsat până în prezent doar indicii vagi despre o posibilă candidatură.

Totuși, potrivit unui sondaj din toamna trecută, 27% dintre ucraineni l-ar vota, comparativ cu doar 16% care l-ar alege pe Zelenski.

Viktor Medvedciuk

Oligarh ucrainean, Viktor Medvedciuk a fost ani de zile un broker cheie de putere între Kiev și Moscova și a fost atât de apropiat de Vladimir Putin încât liderul rus a devenit nașul fiicei acestuia.

Susținătorul unui partid politic pro-rus și proprietar al mai multor posturi de televiziune, el a susținut că relațiile sale cu Kremlinul sunt doar o chestiune de diplomație pragmatică. Apoi, în 2021 a fost arestat sub suspiciunea de sprijinire a separatiștilor ruși, iar posturile sale de televiziune au fost închise din cauza acuzațiilor că ar fi canale de propagandă rusească. Medvedciuk a negat aceste acuzații.

Decizia l-a înfuriat pe Putin și a fost văzută drept una dintre scânteile „operațiunii sale militare speciale”, anul următor. Oficialii serviciilor de informații occidentale au estimat, că dacă invazia ar fi mers conform planului, Medvedciuk ar fi fost instalat ca lider marionetă în locul lui Zelenski.

În schimb, a fost capturat în timp ce încerca să fugă din Ucraina și ulterior predat Moscovei ca parte a unui program de schimb de prizonieri de mare valoare. Printre prizonierii de război pe care Kremlinul i-a eliberat în acel schimb s-au numărat cel puțin o jumătate de duzină de voluntari britanici și americani care serveau în Legiunea Internațională a Ucrainei.

În timp ce Medvedciuk a fost deposedat de cetățenia ucraineană, Putin ar putea să insiste că trebuie să i se permită să participe la alegerile din țară. Dacă Kievul i-ar permite să candideze la președinție, ar oferi Moscovei un nou punct de sprijin pentru a se amesteca afacerile Ucrainei. Iar dacă Kievul l-ar respinge, asta ar permite Kremlinului să denunțe alegerile ca fiind o farsă.

Fostul președinte Petro Poroșenko

Petro Poroșenko a fost președinte al Ucrainei înaintea lui Zelenski și a venit la putere după protestele uriașe de stradă care au răsturnat guvernul pro-Kremlin de la Kiev în 2014. Proprietarul miliardar al Roshen, cea mai vândută ciocolată din Ucraina, s-a alăturat mulțimii de demonstranți la acea vreme, împărțind batoane de ciocolată gratuite în timp ce înfruntau temperaturile înghețate de la mijlocul iernii.

Fostul absolvent de economie, care este supranumit „Regele Ciocolatei” și a fost unul dintre primii antreprenori de succes ai Ucrainei post-comuniste, a promis în timpul președinției sale că va îndepărta țara de orbita Moscovei pentru totdeauna. Dar Zelenski l-a învins la alegerile prezidențiale din 2019, fostul comediant oferind un nou mod de a face politică, mai puțin încărcat, ceea ce i-a adus la o victorie zdrobitoare.

În timp ce partidul lui Poroșenko, Solidaritatea Europeană, deține în prezent doar 27 de locuri din 450 în parlamentul ucrainean, el rămâne ambițios din punct de vedere politic și este adesea văzut vizitând trupele de pe front. Deși îl susține public pe Zelenski în problemele mai largi ale războiului, cei doi sunt rivali înverșunați. Poroșenko se plânge că guvernul a lansat zeci de anchete penale împotriva sa în legătură cu afacerile sale, susținând că sunt doar defăimări din motive politice.

În aprilie anul trecut, el a spus că intenționează să candideze din nou pentru funcția prezidențială, dar numai după ce războiul cu Rusia se va încheia.

„Dacă mă întrebați dacă intenționez să candidez la următoarele alegeri, răspunsul este da”, a declarat Poroșenko pentru Al Jazeera. „Dar mai întâi, pentru ca aceste alegeri să aibă loc, trebuie să avem o victorie”, a adăugat el.

Fostul președinte a mers în SUA în decembrie – într-o călătorie programată să coincidă cu o vizită a unei delegații ucrainene – și a purtat discuții cu consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz. El s-a întors la începutul lunii februarie, în ceea ce s-a spu că ar fi o încercare de a stabili contacte suplimentare cu administrația Trump.

În aceeași lună, Poroșenko a negat că partidul său se pregătește pentru alegeri. „Alegerile din Ucraina ar submina unitatea”, a spus el. „Cine va câștiga aceste alegeri? Poroșenko? Zelenski? Am îndoieli. O singură persoană le va câștiga – Putin”.

Iulia Timoșenko

Cea mai cunoscută femeie politician din Ucraina, Iulia Timoșenko a fost o figură importantă în primul său mare protest anti-Kremlin, Revoluția Portocalie din 2004. Poreclită „Ioana d'Arc” slavă, ea a fost aplaudată la nivel internațional ca o campioană a democrației, coafura ei împletită fiind copiată pe podiumurile de modă.

După ce a devenit prima femeie prim-ministru a țării, a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru presupus abuz în serviciu în legătură cu o tranzacție de gaze, acuzații despre care a spus că au fost orchestrate de rivalii pro-Kremlin. A fost eliberată după noul val de demonstrații pro-occidentale din 2014 și de atunci a contestat alegerile în calitate de lider al partidului pro-european Patria.

Timoșenko a mărturisit că în timpul asediului asupra Kievului în 2022, a ținut o armă lângă ea după ce a fost avertizată că este în fruntea listei de asasinat a Kremlinului. Într-un interviu acordat The Telegraph în urmă cu doi ani, ea a avertizat că orice acord prin care îi va fi cedat teritoriu lui Putin îl va încuraja să acapareze noi teritorii, astfel că singura soluție este să-l „termine” prin mijloace militare.

Ea a spus că Putin este într-o „misiune istorică de a recrea Uniunea Sovietică” și ca persoană este un individ „rațional, rece, crud, malefic".

O admiratoare a lui Margaret Thatcher, ea a fost văzută recent la unul dintre evenimente din SUA care au marcat învestirea lui Trump. Nu este clar dacă a fost invitată sau dacă s-a întâlnit cu oficiali americani.

Întrebată de The Economist în septembrie anul trecut despre perspectiva unor alegeri în viitorul apropiat, Timoșenko a spus: „Procesul politic a început cu siguranță”.

Vitali Klițciko

Actualul primar al Kievului, Vitali Klițciko este literalmente un greu. Înalt de doi metri, a fost unul dintre cei mai de succes boxeri la categoria grea din lume, fiind poreclit „Domnul Pumn de Fier” datorită forței loviturilor sale.

Fiul unui general sovietic și vorbitor fluent a patru limbi, a renunțat la o carieră sportivă profitabilă pentru politică în urmă cu puțin peste un deceniu, fiinf hotărât să conducă Ucraina pe o cale pro-europeană. Într-un interviu acordat The Telegraph în 2011, el a spus că revelația sa a venit în timpul turneelor sale în Europa de Est ca tânăr luptător, când a observat cum alte țări foste comuniste prosperă în urma urma apartenenței la UE.

La începutul invaziei, a devenit un simbol puternic al sfidării forțelor ruse, alăturându-se forțelor de apărare teritorială ale orașului și făcând turul frontului îmbrăcat în uniformă militară.

El a împărțit 20.000 de puști cetățenilor pentru a apăra orașul și, până în ziua de azi, vizitează locurile atacurilor cu rachete și bombe rusești.

În prezent, este un aliat al lui Poroșenko și nu se știe nimic despre eventuale intenții de a candida la președinție. Cu toate acestea, având în vedere profilul său atât pe plan intern, cât și internațional, mulți se așteaptă ca el să candideze într-o bună zi.

Kirilo Budanov

Șeful serviciului de informații militare de la Kiev, generalul Kirilo Budanov a orchestrat campaniil legendare de sabotaj în spatele liniilor inamice.

De la bombardamentele de pe pământ rusesc până la loviturile asupra funcționarilor instalați de Kremlin în Ucraina ocupată, șeful spionajului în vârstă de 39 de ani se mândrește cu faptul că îi face pe toți soldații de la Kremlin să aștepte mânia Kievului.

Are o reputație de cruzime și eficiență, apelând la șantaj și înșelăciune pentru a-i determina pe ruși să efectueze atacuri.

Kremlinul ar fi încercat să-l omoare de cel puțin zece ori, inclusiv cu un baraj de artilerie asupra birourilor din Kiev în 2023. În prezent, el se concentrează pe câștigarea războiului și este puțin probabil să candideze pentru o funcție politică în curând. Cu toate acestea, la fel ca generalul Zalujnîi, el a devenit unul dintre eroii populari moderni ai Ucrainei și este frecvent menționat ca un potențial candidat prezidențial în viitor.

Iuri Boiko

Fost viceprim-ministru al Ucrainei, Iuri Boiko de la partidul „Platforma de Opoziție – pentru viață” a fost una dintre numeroasele mișcări pro-Kremlin care au fost interzise în urma invaziei din 2022. În timp ce Kievul a justificat decizia din motive de securitate națională, aceasta a stârnit îngrijorări că etnicii ruși ar putea-o percepe ca fiind discriminatorie.

Partidul lui Boiko s-a opus invaziei și de atunci a abandonat o serie de poziții pro-rusești. Cu toate acestea, în decembrie anul trecut, el a provocat controverse printr-un videoclip TikTok în care i-a criticat pe naționaliști ucraineni „radicali” pentru că au dărâmat statui ale unor figuri istorice rusești, au redenumit străzi cu nume sovietice după ucraineni celebri și, în general, au încercat să reducă utilizarea limbii ruse.

Este puțin probabil ca Boiko să reprezinte o provocare serioasă dacă și-ar lansa candidatura, dar chestiunile de „război cultural” ruso-ucrainean cu care face campanie sunt teme pe care Kremlinul ar putea încerca să le exploateze.