Eric Zemmour cere ca Armenia ''creştină'' să fie mai bine apărată în mijlocul ''unui ocean islamic''
Eric Zemmour, candidatul extremei drepte la alegerile prezidenţiale din Franţa din 2022, a cerut duminica aceasta ca Armenia, "naţiune creştină" în mijlocul "unui ocean islamic", să fie mai bine apărată, transmite AFP.
"De fiecare dată Orientul şi Occidentul au găsit campioni pentru a se înfrunta în această mare confruntare între creştinism şi islam", a declarat Zemmour, care s-a deplasat duminică dimineaţa la mănăstirea din Khor Virap din secolul al VII-lea, situată în Câmpia Ararat din Armenia, lângă graniţa închisă cu Turcia.
"O vedem aici, cu Armenia, naţiune creştină (...) în mijlocul unui ocean islamic", a apreciat el, în timpul vizitei la cel mai important loc sfânt din Armenia, unde a asistat la o slujbă.
Fostă republică sovietică, Armenia, majoritar creştină, şi Azerbaidjanul vecin, majoritar musulman, s-au înfruntat într-un război scurt, dar sângeros, soldat cu 6.500 de morţi, în toamna lui 2020 pentru controlul Nagorno-Karabah, regiune separatistă recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar populată majoritar de armeni.
Înfrântă, Armenia a fost constrânsă să semneze un acord de încetare a focului şi să cedeze mai multe regiuni azere pe care le controla în jurul acestei regiuni separatiste, scrie AFP. Ulterior, tensiunile au rămas crescute şi mai multe incidente au provocat temeri cu privire la o posibilă reluare a luptelor.
Franţa, unde trăieşte o importantă comunitate armeană, a făcut apel în mai multe rânduri la respectarea armistiţiului.
"Am văzut francezi care nu-şi fac datoria, pentru că vorbesc dar nu apără cu adevărat Armenia", a acuzat Zemmour.
Acest conflict între Baku, susţinută de Turcia, şi Erevan, care face parte dintr-o alianţă condusă de Rusia, nu a căpătat totuşi accente religioase, în condiţiile în care Azerbaidjanul este una dintre ţările cele mai laice din lume, notează AFP.
Zemmour urmează să viziteze în timpul zilei şi memorialul genocidului armean din apropiere de Erevan. Turcia a refuzat să recunoască drept genocid masacrele împotriva armenilor comise de Imperiul Otoman în timpul primului Război Mondial. Ankara vorbeşte despre un război civil în Anatolia, dublat de o foamete, în care 300.000 şi până la 500.000 de armeni, dar şi turci, au pierit.
Peste 20 de ţări, între care şi Franţa, au recunoscut oficial acest genocid. AGERPRES
