„Episodul turbina”/Cum se predă Occidentul prostește în fața șantajului cu gaz al Rusiei
Analiștii Centrului pentru Studii Estice, o organizație cu sediul la Varșovia, în Polonia, arată de ce decizii oficiale sau de culise luate în ultimele zile de Occident în favoarea Rusiei sunt catastrofale.
Analiza publicată pe site-ul organizației explică succint consecințele unui episod care a stârnit tensiuni între Ucraina și restul Occidentului.
Pe 11 iulie, în conformitate cu anunțurile anterioare și cu practicile anuale, Gazprom a oprit livrările de gaz către clienții europeni prin conducta Nord Stream 1 (NS1), care merge din Rusia până în Germania de-a lungul fundului Mării Baltice.
Deși întreruperea aprovizionării este considerată a fi de natură tehnică (legată de lucrările de întreținere planificate), o serie de comentatori și oficiali europeni (inclusiv ministrul german al economiei Robert Habeck, ministrul francez al economiei și finanțelor Bruno Le Maire și vicepreședintele Comisiei Europene Valdis) sunt îngrijorați de faptul că aprovizionarea nu va fi restabilită complet sau chiar parțial odată ce întreruperea se încheie (21 iulie).
Deja în iunie Gazprom a redus livrările de gaze prin NS1 (de la 167 milioane m3 la 66 milioane m3 pe zi), invocând unul dintre motivele fiind probleme legate de blocarea, cauzată de sancțiuni, în Canada a turbinelor cu gaz Siemens pentru stația de compresoare care se repara acolo. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile aduse Moscovei că deciziile sunt politice și a indicat (la 8 iulie) că returnarea turbinei va contribui la creșterea aprovizionării după pauza tehnică.
Pe 10 iulie, ministrul canadian al Energiei, Jonathan Wilkinson, a anunțat că guvernul va permite o excepție de la sancțiunile convenite în privința Rusiei și va acorda aprobare temporară și revocabilă pentru livrarea către Germania a turbinelor cu gaz Siemens care sunt reparate într-o subsidiară Siemens din Montreal.
Turbinele urmează a fi livrate ulterior către Gazprom, în Rusia. Potrivit unor scurgeri media (publicate în cotidianul canadian The Globe and Mail pe 13 iulie), excepția se va întinde pe durata a doi ani și se aplică pentru șase altfel de turbine.
Decizia Canadei a fost criticată de autoritățile ucrainene, inclusiv de președintele Volodimir Zelensky. În aceeași zi, Ministerul ucrainean de Externe și-a exprimat dezacordul într-o notă verbală către ambasadorul Canadei la Kiev. De asemenea, ministerele de energie și de interne ale Ucrainei au cerut parlamentului canadian să oprească returnarea turbinei, argumentând că, altfel, Moscova ar câștiga sprijin în războiul său hibrid împotriva Europei.
Declarația a subliniat că partea rusă nu profită de dotările existente care i-ar permite să crească semnificativ aprovizionarea cu gaze pe teritoriul ucrainean.
Pe 10 iulie, decizia guvernului canadian a fost salutată de cancelarul german Olaf Scholz. Pe 11 iulie, a fost susținută și de Departamentul de Stat al SUA. Oficialii americani au declarat că predarea turbinei va permite Germaniei și altor țări europene să-și reînnoiască stocurile de gaze și să se protejeze de șantajul energetic rusesc.
În aceeași zi, un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că partea germană a luat act de poziția critică a autorităților ucrainene cu privire la returnarea turbinei și a subliniat că sancțiunile UE nu fac referire și la echipamentele legate de furnizarea de gaze naturale. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a făcut o declarație similară.
La 8 iulie, în timpul unei întâlniri cu membrii guvernului despre industria combustibililor și energiei, președintele Vladimir Putin a cerut cabinetului și companiilor energetice rusești să se pregătească pentru un embargo occidental asupra importurilor de energie rusă și să-și intensifice eforturile de diversificare a exporturilor către sudul si estul lumii.
La 11 iulie, tribunalul Krasnodar Krai din Rostov-pe-Don, în urma unui recurs al consorțiului KTK/CPC (operatorul conductei de petrol de la zăcământul kazah Tengiz până la terminalul rusesc din Novorossiysk), a modificat ordinul instanței districtuale Novorossiysk din 5 iulie și a înlocuit suspendarea activităților companiei pentru 30 de zile pentru încălcări ale mediului (și, în consecință, exploatarea conductei de petrol) cu o amendă de 200.000 de ruble (echivalentul în prezent cu aproximativ 3.300 USD). Respectiva conductă magistrală trimite petrol prin Marea Neagră în Europa, inclusiv în România.
Pe 13 iulie, a fost publicat raportul lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), care arată, printre altele, că producția Rusiei de țiței a crescut cu 490.000 de barili pe zi (b/zi) în iunie 2022 – la 11,07 milioane b/zi.
Exporturile de petrol au scăzut în iunie la 7,4 milioane b/zi, în scădere cu 250.000 b/zi față de luna mai a acestui an. ( Din această cantitate, țițeiul brut a reprezentat aproximativ 5 milioane b/zi, iar produsele petroliere, al căror volum de export a rămas neschimbat, au reprezentat aproximativ 2,4 milioane b/zi).
În același timp, veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au crescut cu 700 de milioane de dolari în iunie față de mai și au depășit 20 de miliarde de dolari pe lună. Acest lucru s-a datorat unei creșteri a prețului mediu al țițeiului din Urali, care în iunie (conform Ministerului de Finanțe al Rusiei) s-a situat la 87,25 dolari pe baril, cu 10,7% mai mare decât în luna mai a acestui an.
Pe 13 iulie, agenția de rating de credit Moody's a raportat că planul Germaniei de a-și reduce ponderea importurilor de gaze naturale din Rusia la 10% până în 2024 va fi foarte dificil (în ciuda faptului că a reușit deja să reducă acest procent de la 60% la 35% în aprilie anul acesta).
Italia, pe de altă parte, ar putea deveni complet independentă de importurile de gaze rusești până în 2025. Potrivit evaluărilor agenției, posibila suspendare a furnizării de gaze de către Rusia prin intermediul (Nord Stream 1) NS1 și problemele rezultate ar provoca pierderi estimate la 3–6% din PIB-ul Germaniei și 1–3% din PIB-ul Italiei.
La 14 iulie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a descris planurile discutate în cadrul G7 de a introduce limite de preț pentru exporturile de petrol ale Rusiei drept „anti-piață, aventuriste și voluntariste”.
De asemenea, ea a ameninţat că adoptarea lor va duce la o creştere a preţurilor la gaze la nivel mondial. Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov a numit anterior rapoartele drept un război psihologic purtat împotriva Rusiei de către Occident.
Aceste planuri au fost deja dezbătute la inițiativa SUA, inclusiv la summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie. În mai, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, le-a menționat.
Potrivit unor scurgeri de informații media, acestea ar implica stabilirea unui nivel plafonat al prețurilor pentru exporturile de petrol ale Rusiei, stabilind în același timp restricții în cazul depășirii acestuia (în special sub forma unei interdicții privind asigurarea de transport de mărfuri).
La 14 iulie, publicația Bloomberg a raportat că guvernul rus a întocmit un plan pentru a introduce un standard național de referință pentru petrol în octombrie 2022 și pentru a determina clienții să treacă la un model în care acesta este achiziționat pe platforma rusă (mai degrabă decât pe bursele internaționale de mărfuri).
Intenția Moscovei este să atingă un nivel satisfăcător de tranzacționare și preț până în primăvara anului 2023, ceea ce o va proteja de eventualele plafoane de preț stabilite de țările occidentale. Rusia a încercat să-și creeze propriul preț de referință pentru petrol de mai bine de zece ani, dar până acum nu a reușit din cauza volumelor insuficiente tranzacționate la bursa Spimex din Moscova.
Potrivit statisticilor, importurile Indiei de țiței rusesc au ajuns la o medie de 950.000 b/zi în iunie, în creștere cu 15,5% față de luna mai a acestui an. Datorită unei reduceri semnificative la prețul țițeiul din Urali, Rusia reprezintă acum aproximativ 20% din importurile de țiței ale Indiei și este a doua cea mai mare sursă de petrol a Indiei după Irak.
Datele preliminare pentru China sugerează că Rusia (ale cărei exporturi au fost în jur de 2 milioane b/zi pentru încă o lună) a rămas cel mai mare furnizor de țiței al Chinei. Exporturile rusești de gaze naturale către China prin conducta Power of Siberia sunt, de asemenea, în creștere. Potrivit datelor Gazprom din 1 iulie, în prima jumătate a anului 2022 volumul a crescut cu 63,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Compania estimează că aproximativ 15 miliarde m3 de țiței vor fi exportați pe această rută în 2022.
Concluziile analizei, în opinia expertului Marek Menkiszak:
Canada a blocat inițial întoarcerea în Rusia a unei turbine cu gaz pentru stația de compresoare Portovaia de lângă Viborg (care funcționează pe conducta Nord Stream 1) din cauza faptului că turbina conține un sistem de propulsie dezvoltat dintr-un motor de avion Rolls-Royce folosit și în avioanele de luptă - s-a considerat că poate fi vorba despre o tehnologie cu dublu scop.
O altă turbină de acest fel se află încă la uzina din Montreal deținută de Industrial Turbine Company Limited (ITCL) din Marea Britanie, care este o subsidiară a companiei germane Siemens. Decizia guvernului canadian de a returna turbina Germaniei a urmat unui acord la care s-a ajuns în urma unor discuții intensive germano-canadiene în culise, probabil în consultare cu guvernul SUA.
Predarea turbinei (conform rapoartelor din presa canadiană a părăsit deja Canada) către partea rusă este de așteptat să aibă loc în aproximativ trei săptămâni. Se așteaptă, de asemenea, ca acordul canadian-german să permită renovarea a încă cinci turbine Siemens pentru Gazprom în următorii doi ani.
Așteptările (exprimate în unele comentarii germane sau americane) că revenirea turbinei va avea ca rezultat restabilirea de către Gazprom a alimentării cu gaz prin NS1 la niveluri normale (capacitatea este de 170 milioane m3 pe zi) este nerealistă.
Există intenții politice în spatele deciziei Moscovei de a reduce semnificativ furnizarea de gaz metan prin NS1. Intenția este de a crește prețurile la gaze pe piața europeană și de a provoca perturbări acolo, de a îngreuna umplerea depozitelor de gaze (în special în Germania) înainte de sezonul de încălzire și, mai ales, de a provoca prejudicii economice consumatorilor europeni de top (în special în Germania, care este puternic dependentă de importurile din Rusia).
Scopul este de a provoca tulburări sociale în Europa, care, în intențiile Kremlinului, ar influența o revizuire a atitudinilor guvernelor, luate individual, față de Rusia și războiul ruso-ucrainean, inclusiv creșterea presiunii politice asupra Kievului pentru a pune capăt rapid fazei fierbinți a conflictul în condiţii favorabile Moscovei.
Rusia ar putea înlocui cu ușurință cea mai mare parte a transportului către Europa comandat prin NS1 (fără să aibă nevoie de turbinele în discuție), în special prin utilizarea conductei Brotherhood care trece prin Ucraina (precum și conducta Yamal care traversează Polonia), dar nu face acest lucru, menținând aprovizionarea doar pe această rută la un nivel neschimbat, de aproximativ 41 milioane m3 pe zi (față de 109 milioane m3 pe zi prevăzute în contractul actual, din care 77 milioane m3 prin singurul punct de intrare în Sudzha activ în prezent).
Lipsa de bună-voință din partea rusă este demonstrată și de faptul că comunicatul Gazprom premergător reducerii semnificative (cu 60%) a transportului prin NS1 din iunie 2022 menționează printre motive nu doar blocarea turbinelor cu gaz din Canada, dar și sfârșitul duratei de viață tehnică reziduală a altor turbine (un total de opt sunt în funcțiune la stația Portovaia, inclusiv o rezervă).
Chipurile, inspecția preliminară ar fi dezvăluit și probleme tehnice (nespecificate) la motoarele turbinelor. De asemenea, Gazprom a lansat un scurt anunț pe 13 iulie în care afirmă că societatea n-a primit o garanție pentru returnarea turbinelor reparate în Canada și, prin urmare, nu poate garanta o creștere a aprovizionării prin conducta NS1, sugerând că nu va relua livrările.
Prin urmare, este de așteptat ca Rusia să continue să șantajeze clienții europeni reducând în mod arbitrar (sau chiar închizând temporar) livrările de gaze, mai ales că va specula concesiile făcute de Germania și Canada, combinate cu unele comentarii ale unor oficiali europeni (aproape panicate) cu privire la anunțata criză energetică din Europa. Rusia are astfel certitudinea că tacticile sale agresive sunt eficiente.
