China se confruntă cu o urgență medicală din cauza „epidemiilor ascunse” de afecțiuni precum cancerul, problemele cardiace și diabetul, care ar putea avea consecințe sociale, economice și demografice de amploare pentru cea mai populată țară din lume, au avertizat specialiștii, relatează The Guardian .

Deși China a impus cele mai stricte lockdown-uri din lume pentru a-și proteja populația de COVID-19, impactul mortal al bolilor netransmisibile este mai puțin înțeles și amenință să ucidă zeci de milioane de chinezi în următoarele decenii fără aplicarea unor politici mai stricte în domeniul sănătății publice.

China s-a bucurat în ultimele decenii de o industrializare rapidă și de mutarea a sute de milioane de oameni din mediul rural în orașe.

Această schimbare enormă a făcut ca oamenii să scape de sărăcie, având un nivel de trai mai bun decât cel din zonele rurale. Dar, pe lângă salariile mai mari și traiul urban, au apărut bolile „occidentale”, precum cancerul asociat fumatului, diabetul și bolile cardiovasculare cauzate de diete mai bogate, lipsa exercițiilor fizice și hipertensiunea arterială.

Wang Feng, profesor de sociologie la Universitatea din California, Irvine, afirmă că ritmul schimbărilor observat în China în anii 1980 și 1990 este diferit și că problemele sociale și de sănătate revin.

„Acestea sunt epidemii ascunse și sunt durabile”, afirmă el. „Această problemă ar putea scăpa de sub control", continuă Feng. „Nu este ceva ce va dispărea”.

Fumatul, unul dintre factorii care contribuie la degradarea sănătății

Mai mult de o treime din cei 1,1 miliarde de fumători din lume trăiesc în China, unde circa jumătate din populația masculină este dependentă de tutun. Bolile asociate fumatului, printre care cancerul pulmonar, bolile respiratorii și de inimă, vor ucide unul din trei bărbați chinezi până în anul 2050, potrivit previziunilor actuale.

Aceasta este o statistică sumbră într-o țară care se confruntă deja cu o criză demografică din cauza scăderii ratei natalității și a unei populații care îmbătrânește rapid. ONU estimează că populația ar putea scădea de la aproximativ 1,4 miliarde la circa 1 miliard până în anul 2100.

Alte studii independente din SUA și China arată că populația aproape că se va înjumătăți până la sfârșitul secolului la aproximativ 730 de milioane. În schimb, se estimează că populația din Marea Britanie și Statele Unite va rămâne constantă sau va înregistra o ușoară creștere în același interval de timp.

Bernard Stewart, un specialist de renume internațional privind cancerul și profesor la Universitatea din New South Wales din Sydney, afirmă că dovezile sunt categorice și că China trebuie să ia măsuri pentru a preveni ceea ce el numește un „dezastru”.

În China cauzele decesului sunt reprezentate de accidentele vasculare cerebrale, urmate de bolile de inimă, bolile pulmonare cronice și apoi cancerul pulmonar, conform studiului global realizat de Institutul de Evaluare a Sănătății din SUA. Fumatul este un factor care contribuie la multe dintre aceste cazuri.

Bolile cardiovasculare sunt adesea cauza deceselor în China, în special în partea de nord a țării. Oamenii din acea regiune sunt mai predispuși să sufere de hipertensiune arterială, obezitate și o dietă săracă în fructe și legume, dar bogată în carne roșie, conform studiului Lancet .

China are mai multe persoane cu diabet zaharat decât orice altă țară, peste 110 milioane, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a descris acest lucru ca fiind o problemă „explozivă”. Acest număr va crește la 150 de milioane până la jumătatea secolului.

Diabetul și complicațiile acestei boli contribuie deja la aproape un milion de decese în China în fiecare an, conform OMS. Peste 40% dintre aceste decese sunt clasificate ca fiind premature, care au loc înainte de vârsta de 70 de ani.

Oamenii din China au o șansă de 14,1% de deces prematur din cauza unei boli netransmisibile, ceea ce plasează țara pe locul 76 în clasamentul mondial al sănătăți i. Coreea de Sud este pe primul loc cu 4,7%, în timp ce Marea Britanie este pe locul 27 cu 9% și SUA pe locul 44 cu 11,8%. Rezultatele sunt mai îngrijorătoare pentru bărbații chinezi, care au o șansă de 19,8% de a muri prematur.

Obiceiurile alimentare

În 1978, cei mai mulți chinezi aveau o dietă de subzistență. Până în 1988, populația chineză consuma cu 60% mai multă carne de porc și cu 150% mai mult ulei vegetal, afirmă Wang. Totuși, în același timp, consumul de alcool a crescut de 3,5 ori, iar numărul pachetelor de țigări fumate s-a dublat.

Costul ridicat al îngrijirii unei populații bolnave și îmbătrânite este, de asemenea, un obstacol serios în calea speranțelor Beijingului de a reactiva o economie în declin.

Beijingul știe că populația, în special persoanele în vârstă care trăiesc în zonele rurale, nu au acces la asistență medicală și cu probleme de sănătate, precum bolile de inimă și probleme de respirație atât de frecvente, ar fi expuși unui risc mai mare de răspândire a COVID. Se estimează că strategia „ zero-COVID” a salvat un milion de vieți .

Aproximativ 95% dintre oamenii din China au o formă de asigurare de sănătate, dar asta nu înseamnă că asistența medicală este accesibilă. Încercările de reformare a sistemului public de sănătate au dus la explodarea numărului de spitale private , iar totalul depășește în prezent unitățile sanitare publice.