Endogamia şi populaţiile restrânse ar fi putut să determine extincţia omului de Neanderthal (studiu)
Endogamia şi populaţiile restrânse ar fi putut să determine dispariţia de pe Terra a omului de Neanderthal, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Eindhoven, informează Press Association.
Conform acestei cercetări, dispariţia omului de Neanderthal ar fi putut să se producă fără presiunea mediului şi fără competiţia cu omul modern.
Neanderthalienii au dispărut de pe Terra în urmă cu circa 40.000 de ani, aproximativ în aceeaşi perioadă în care omul anatomic modern a început să migreze spre Orientul Apropiat şi Europa.
"Au dispărut oare Neanderthalienii din cauza noastră? Nu, acest studiu sugerează altceva. Declinul speciei lor ar fi putut să se datoreze pur şi simplu unui ghinion demografic", au declarat autorii studiului.
Oamenii de ştiinţă au considerat timp îndelungat că înlocuirea Neanderthalienilor cu omul modern a fost cauzată de presiunea mediului sau de superioritatea oamenilor moderni în ceea ce priveşte competiţia pentru resurse.
Însă autorii acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică PLOS One, sugerează că aceşti factori nu puteau fi pe deplin responsabili pentru declinul acelor verişori străvechi ai omului modern.
Folosind date colectate de la populaţii actuale de vânători-culegători, utilizate ca parametri, oamenii de ştiinţă au dezvoltat modele computerizate pentru a simula evoluţia populaţiilor de Neanderthalieni, ce aveau mărimi iniţiale variabile.
Apoi cercetătorii au simulat pentru modelul lor computerizat evoluţia acelor populaţii sub efectele endogamiei, efectului Allee - când populaţii cu mărimi reduse au impacturi negative asupra stării fizice a indivizilor - şi al fluctuaţiilor demografice anuale aleatorii asupra naşterilor, deceselor şi raportului dintre sexe.
Oamenii de ştiinţă au procedat astfel pentru a vedea dacă aceşti factori pot determina o extincţie pe durata unei perioade de 10.000 de ani.
Potrivit studiului, endogamia nu ar fi putut să cauzeze de una singură extincţia populaţiilor de Neanderthalieni.
Totuşi, efectul Allee legat de reproducere, când 25% dintre femeile din triburile de Neanderthalieni sau chiar mai puţine de atât năşteau pe parcursul unui an, ar fi putut cauza extincţia unor populaţii de până la 1.000 de indivizi.
Oamenii de ştiinţă au sugerat că alături de modificările demografice, efectul Allee şi endogamia ar fi putut să cauzeze o extincţie într-un interval de 10.000 de ani în cadrul acestor modele computerizate de previzionare a evoluţiei unor populaţii.
Însă autorii studiului au recunoscut faptul că modelele lor de previzionare sunt limitate de parametrii utilizaţi, care se bazează pe populaţii moderne de vânători-culegători şi care au exclus impactul avut de efectul Allee asupra ratelor de supravieţuire.
Ei au mai spus că este posibil ca oamenii moderni să fi avut totuşi un anumit impact asupra populaţiilor de Neanderthalieni, care ar fi consolidat endogamia şi efectul Allee, deşi nu a fost reflectat în acele modele computerizate.
Studiul a fost coordonat de Krist Vaesen, profesor la Universitatea Tehnologică din Eindhoven. AGERPRES
