Elon Musk și-a așternut viziunea de colonizare a planetei Marte pe hârtie, sub titlul "Making Humanity a Multi-Planetary Species" (Transformând omenirea într-o specie multiplanetară) iar planurile sale sunt extrem de ambițioase, mergând până la construcția unui oraș marțian care să poată adăposti 1 milion de locuitori, conform unui material publicat de SPACE.com.

"În viziunea mea, publicarea acestui plan reprezintă atât o oportunitate pentru comunitatea de visători la cucerirea spațiului de a lua contact direct cu proiectele SpaceX susținute de toate datele disponibile, iar peste timp va rămâne și o valoroasă referință de arhivă pentru studii și proiecte viitoare", conform redactorului șef al publicației New Space, Scott Hubbard.

Viziunea lui Musk despre o planetă Marte locuită de oameni se bazează pe un combo rachetă-navetă spațială conceput de SpaceX sub denumirea Interplanetary Transport System (ITS). Atât racheta cât și naveta vor fi echipate cu noile motoare Raptor, aflate încă în faza de dezvoltare, motoare despre care Elon Musk susține că vor fi de aproximativ trei ori mai puternice decât motoarele Merlin care propulsează rachetele Falcon 9 aparținând SpaceX.

Racheta portantă a sistemului ITS va fi propulsată de nu mai puțin de 42 (!) motoare Raptor și se va impune astfel, de departe, drept cea mai puternică rachetă din istoria explorărilor spațiale. O astfel de rachetă va putea transporta în spațiu o încărcătură maximă de 330 de tone și până la 600 de tone într-o variantă ulterioară, îmbunătățită. Spre comparație, celebra racheta Saturn V, aparținând NASA, care i-a propulsat pe primii astronauți spre Lună, nu putea ridica de la sol "decât" 150 de tone.

Rachetele din cadrul sistemului de transport ITS vor avea doar rolul de a transporta naveta ITS pe orbita circumterestră, de unde își va începe drumul spre Planeta Roșie. După ce își vor încheia misiunea, aproximativ 20 de minute mai târziu, rachetele vor ateriza controlat, la punct fix. Iar atunci când spune că aterizarea va fi la "punct fix", Musk nu exagerează deloc. Bazându-se pe îmbunătățirea performanțelor privind recuperarea primelor trepte ale rachetelor Falcon 9, Musk susține că puternica rachetă ITS va putea să aterizeze direct pe rampa de lansare de unde a pornit în misiune.

O altă calitate extraordinară a rachetelor ITS va fi timpul foarte îndelungat de operare. Fiecare astfel de rachetă va putea efectua cel puțin 1.000 de misiuni. Rachetele vor transporta mai multe navete și rezervoare de combustibil pe orbita circumterestră. Aceste navete vor rămâne pe orbită până când Terra se va alinia corespunzător cu planeta Marte, pentru o durată cât mai scurtă a călătoriei (aliniere care se produce o dată la 26 de luni) și apoi vor pleca toate spre destinație.

Viziunea lui Musk anunță o flotilă de cel puțin 1.000 de navete spațiale ITS, fiecare cu un echipaj de 100 de oameni, care va părăsi orbita Pământului la fiecare 26 de luni. Astfel, am putea ca în interval de timp de 50 până la 100 de ani să transportăm 1 milion de oameni pe Marte.

Navetele nu vor rămâne pe orbita lui Marte. După ce vor transporta echipajele de coloniști, acestea se vor întoarce pe Pământ. Propulsia unei navete ITS va fi asigurată de un cluster de 9 motoare Raptor, iar combustibilul pe bază de metan folosit pentru drumul de întoarcere va fi produs chiar pe Marte. Fiecare astfel de navetă va putea efectua între 12 și 15 misiuni în spațiu înainte de a fi scoasă din folosință.

Reutilizarea elementelor ITS reprezintă cheia rentabilizării procesului de colonizare a planetei Marte. Caracterul reutilizabil al rachetelor portante și al navetelor, alături de alte măsuri — precum alimentarea cu combustibili a navetelor direct pe orbita terestră și apoi realimentarea lor pentru drumul înapoi cu combustibili produși pe Marte — ar putea reduce costul de călătorie pentru un singur colonist până la aproximativ 200.000 de dolari (față de costurile estimate la 10 miliarde de dolari pentru un singur astronaut dacă sunt folosite sistemele convenționale de zbor cosmic).

În timp, costurile unei călătorii spre Marte pentru un astronaut ar putea scădea până la 100.000 de dolari, conform lui Musk. Reducerea costurilor va fi un factor-cheie în instalarea unei colonii pe Marte, a insistat antreprenorul. "Nu se poate crea o civilizație de sine stătătoare pe Marte, dacă prețul biletului costă 10 miliarde de dolari de persoană".

"Finanțarea acestui efort va fi o provocare" și vor fi necesare parteneriate public-privat pentru a face posibil acest lucru, a spus Musk. "Pe măsură ce arătăm că acest vis nu este doar un vis, ci poate fi făcut să devină real, sprijinul va deveni cu timpul un bulgăre de zăpadă", a afirmat antreprenorul, adăugând că va folosi și "active personale", pentru a ajuta la finanțarea proiectului. Averea sa netă este în prezent de aproximativ 8,6 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Bloomberg.

Conform lui Musk, dacă totul va merge bine, primele navete ITS cu coloniști ar putea porni spre Marte în aproximativ 10 ani. Însă succesul este departe de a fi garantat. "Nu avem cum să nu recunoaștem că există un nivel uriaș de risc. Iar prețul nu va fi deloc modest. Există posibilitatea unui eșec, dar vom face tot ce ne va sta în putință să reușim", a subliniat vizionarul CEO al companiei SpaceX.

Iar scurta, dar plina de evenimente, istorie a companiei SpaceX demonstrează că până și cele mai mici șanse de reușită pot fi exploatate cu succes. "Cred că avem poate 10% șanse de succes de a face ceea ce ne-am propus — chiar și de a lansa o singură rachetă pe orbită, ca să nu mai vorbesc de a ajunge mai departe de atât și de a lua în serios proiectul Marte", susținea Elon Musk în 2002, pe când punea bazele companiei SpaceX.

Miliardarul născut în Africa de Sud, care este și directorul general al producătorului de automobile electrice Tesla Motors Inc., a fondat Space Exploration Technologies Corp în 2002, cu obiectivul de a trimite oameni pe alte planete. SpaceX construiește rachete la sediul său din Hawthorne, California. Compania câștigă bani din contractele de lansare a sateliților comerciali precum și din misiuni de zbor pentru NASA și armata SUA.

Musk nu este singurul care și-a propus să ajungă pe Marte, dar calendarul său este mult mai ambițios. Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) are propriul program, numit ''Journey to Mars'', ce prevede trimiterea de astronauți americani pe Planeta Roșie în anii 2030. Lockheed Martin Corp are un contract cu NASA pentru a construi Orion, o capsulă spațială pentru misiuni dincolo de orbita circumterestră.

Ca răspuns la prezentarea lui Musk, NASA a spus că salută pe oricine lucrează pentru a face din călătoria pe Marte o realitate. "Această călătorie va necesita cele mai bune și mai strălucite minți din cadrul guvernului și industriei și faptul că Marte este un subiect major de discuție este foarte încurajator", a afirmat NASA într-un comunicat.

AGERPRES