Strămtorate de sancțiunile occidentale și de ratele dobânzilor extrem de mari, întreprinderile din Rusia se tem de faliment, în timp ce Vladimir Putin își continuă războiul în Ucraina, relatează Washington Post.

Când președintele rus Vladimir Putin s-a adresat în această lună la o adunare anuală dedicată marilor afaceri, el nu s-a putut abține să nu trâmbițeze despre faptul că sancțiunile occidentale au eșuat.

„Scopul a fost de a da Rusiei o lovitură strategică... pentru a slăbi industria, finanțele și serviciile din țara noastră”, a spus Putin la conferința de investiții VTB, subliniind că creșterea economică în Rusia va ajunge la 4% în acest an, depășind cu mult rata din Europa. . „Este clar că aceste planuri au eșuat.”

Totuși, în ciuda aplauzelor politicoase pentru președintele rus, o stare de tensiune a ieșit la suprafață în rândul elitei ruse din pricina presiunilor crescânde ale sancțiunilor asupra economiei.

Directori ai marilor companii au avertizat în număr tot mai mare asupra faptului că majorarea ratelor dobânzilor băncii centrale pentru a combate inflația fulminantă riscă să oprească creșterea economică anul viitor.

Ar putea urma o serie de falimente, inclusiv în industria militară sensibilă din punct de vedere strategic a Rusiei, unde boom-ul producției care alimentează războiul Rusiei în Ucraina este prognozat să încetinească anul viitor, au spus directorii.

Până și președintele american ales Donald Trump a comentat, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social în acest weekend privind înlăturarea neașteptată a aliatului Kremlinului, fostul dictator, Bashar al-Assad, că Rusia a fost slăbită parțial din cauza „unei economii proaste”.

Avertismente privind falimentul

Pe măsură ce crește probabilitatea ca banca centrală să fie obligată să impună o nouă majorare a ratei dobânzii luna aceasta, membrii de regulă reticenți ai cercului interior al lui Putin s-au alăturat criticilor fără precedent la adresa măsurilor care au menținut dobânda cheie la 21%. Chiar și așa, inflația anuală continuă să crească la peste 9%, conform datelor oficiale, crescând perspectiva unei „stagflații” prelungite sau chiar a recesiunii anul viitor.

Banca centrală prognozează că creșterea va încetini brusc, între 0,5 și 1,5% anul viitor. Noile sancțiuni dure ale SUA asupra a 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, un vehicul cheie pentru plățile la energie, au mărit costurile de tranzacție pentru importatorii și exportatorii ruși, determinând scăderea rublei la cel mai scăzut nivel față de dolar de la invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei.

Scăderea rublei a alimentat și inflația, iar rata a crescut cu încă 0,5% între 26 noiembrie și 2 decembrie, potrivit agenției ruse de statistică Rosstat.

Boris Kovalciuk, șeful organului de supraveghere financiar al Rusiei și fiul unuia dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin, bancherul din Sankt Petersburg Iuri Kovalciuk, avertiza pe 27 noiembrie că majorările ratei dobânzii „limitează posibilitățile de investiții ale afacerilor și duc la o creștere a cheltuielilor bugetului federal”.

Igor Secin, un alt aliat apropiat al lui Putin, care conduce gigantul petrolier Rosneft, a criticat banca centrală în raportul financiar trimestrial al companiei sale, motivând că majorările ratelor au „un impact negativ asupra costului finanțării” pentru companie, precum și pentru contractorii și furnizorii săi, și taie din profit.

Alții trag o alarmă și mai puternică. Serghei Cemezov, apropiatul aliat al lui Putin care conduce conglomeratul de arme de stat al Rusiei RosTec, a avertizat la sfârșitul lunii octombrie că, dacă ratele rămân la nivelurile actuale, „practic, majoritatea întreprinderilor noastre vor da faliment” și a spus că Rusia ar putea fi forțată să reducă exporturile de arme.

Magnatul oțelului Alexei Mordashov, care deține Severstal, a avertizat că „este mai profitabil pentru companii să oprească dezvoltarea, chiar să reducă amploarea afacerilor și să pună fonduri în depozite, decât să facă afaceri și să suporte riscurile asociate cu aceasta”.

Uniunea Rusă a Centrelor Comerciale a declarat că peste 200 de mall-uri riscă falimentul din cauza costului ridicat al finanțării.

În timp ce directorii de afaceri și economiștii au spus că este firesc ca titanii din industrie să exagereze impactul ratelor ridicate pentru a căuta împrumuturi subvenționate și alte beneficii de stat, ei au mai spus că preocupările exprimate sunt reale, mai ales că nivelul datoriilor corporative este ridicat.

Printre cei mai afectați se numără contractorii din industria rusă de apărare, care, potrivit Alexandrei Prokopenko, fost consilier al băncii centrale ruse și acum bursier la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, raportează neplăți și costuri de finanțare în creștere. „Afacerile nu ascund faptul că este mai profitabil pentru ei să depună bani în depozit decât să investească în afaceri”.

Unii dintre acești contractori au vorbit și în public. Andrei Gartung, șeful fabricii de forje și presă din Cheliabinsk, a declarat la începutul lunii noiembrie, la un forum economic, că ramurile cheie ale ingineriei mecanice s-ar putea „prăbuși”.

Agenția de știri rusă Interfax a raportat pe 3 decembrie că neplățile se răspândesc în întreaga economie, întreprinderile mari și mijlocii întârziind 19% din plăți între iulie și septembrie, în timp ce întreprinderile mici au amânat 25% din plăți în aceeași perioadă.

Investițiile au scăzut, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice din Rusia, iar impactul sancțiunilor a mărit treptat costurile importurilor și ale tranzacțiilor financiare, alimentând și mai mult inflația, a declarat un fost înalt oficial financiar rus, vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta chestiuni sensibile. „Ceea ce se întâmplă este un șoc tipic al ofertei în țară.”

Industria de apărare, amenințată

Costul în creștere al finanțării și importului de bunuri vine într-un moment critic pentru industria rusă de apărare. Chiar dacă Putin a investit sume din ce în ce mai mari din fonduri publice în sector - o sumă record de 126 de miliarde de dolari fiind alocați în bugetul de anul viitor - cea mai mare parte a creșterii producției a fost alimentată de sporirea numărului de angajați pentru ca fabricile militare să meargă non-stop și de recondiționarea echipamentelor din epoca sovietică.

Dar, pe măsură ce războiul se apropie de la al treilea an și pierderile de echipamente militare sunt tot mai mari, forța de muncă a Rusiei este la capacitate maximă, iar oferta sovietică de arme este în scădere. Costurile în creștere – și sancțiunile tot mai înăsprite la importurile de echipamente – fac din ce în ce mai dificil pentru sectorul rus de apărare să construiască armament de la zero, a declarat Janis Kluge de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

Potrivit unui raport din acest an al lui Jack Watling și Nick Reynolds, cercetători la Royal United Services Institute din Londra, 80% dintre tancurile și alte vehicule blindate de luptă folosite în război nu sunt noi, ci recondiționate din stocurile existente.

Rusia „va începe să constate că vehiculele necesită o renovare mai profundă până în 2025, iar până în 2026 va fi epuizat majoritatea stocurilor disponibile”, potrivit raportului.

Pe măsură ce rezervele din epoca sovietică scad, „Rusia va începe să producă anumite categorii de arme de la zero”, a spus Kluge. Dar sancțiunile au făcut mai dificilă și mai costisitoare importarea echipamentelor necesare în acest scop, a adăugat el.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia parlamentului rus, creșterea producției în sectorul numit vag „alte sisteme și echipamente de transport” ar trebui să scadă la 5% anul viitor – de la 30,2% în 2023, semn de probleme în sectorul de fabricare a rezervoarelor.