Direcția Principală de Informații a armatei Ucrainei (GUR) susține că elita Rusiei, obosită de războiul din Ucraina, plănuiește să-l destituie pe președintele rus Vladimir Putin și să-l înlocuiască cu directorul Serviciului Federal de Securitate, FSB, succesorul temutului KGB.

Directorul FSB, Aleksander Bortnikov, în vârstă de 72 de ani, a fost tras la răspundere de către Kremlin pentru răspunsul întârziat al Rusiei la contra-invazia Ucrainei în regiunea Kursk și pentru succesele limitate ale invaziei Rusiei în 30 de luni de război în Ucraina.

GUR susține că scopul elitei ruse este să-l înlăture pe Putin de la putere „cât mai curând posibil și să restabilească legăturile economice cu Occidentul distrus de războiul din Ucraina”.

„Se știe că Bortnikov și alți reprezentanți influenți ai elitei ruse iau în considerare diverse opțiuni de înlăturare a lui Putin de la putere”. În special, otrăvirea, îmbolnăvirea bruscă sau alte „coincidențe” nu sunt excluse, susține GUR.

„O anumită parte a elitei politice ruse a Federației Ruse îl consideră pe directorul FSB Alexander Bortnikov drept un succesor”.

Bortnikov și FSB au fost parțial responsabili pentru că au prezis incorect răspunsul poporului ucrainean la o invazie rusă și capacitatea generală a armatei ucrainene de a apăra țara. Bortnikov a servit în temuta agenție de spionaj a Moscovei KGB și succesorul acesteia, FSB, timp de 51 de ani. Putin l-a numit director FSB în 2008.

Putin este din ce în ce mai concentrat pe stabilitatea regimului, mai ales pe fondul ofensivei ucrainene în Kursk

Reacția conducerii ruse la ofensiva Ucrainei din regiunea Kursk a subliniat că prioritățile interne ale Kremlinului sunt din ce în ce mai concentrate pe stabilitatea regimului, mai ales pe parcursul ultimului an.

Publicația rusă „Istorii importante” scrie că acțiunile președintelui Vladimir Putin asupra situației din regiunea Kursk au demonstrat anumite schimbări în verticala de putere a Kremlinului, multe dintre acestea având loc în ultimele luni. Putin și-a numit fostul bodyguard, pe Aleksei Diumin, să conducă o operațiune „contrateroristă” împotriva activității ucrainene din regiune, despre care publicația spune că arată neîncrederea președintelui față de Statul Major al Rusiei și Ministerul Apărării, care sunt de obicei responsabile pentru actiuni de aparare. În schimb, dictatorul de la Kremlin se bazează pe oameni în care personal are încredere.

Sursele publicației mai notează că Diumin se află în prezent în conflict cu reprezentanții administrației președintelui Rusiei, ceea ce confirmă și mai mult tendința lui Putin de a-i susține pe cei care sunt în grațiile lui.

Analiștii Institutului American pentru Studiul Războiului, ISW, atrag atenția asupra faptului că astfel de decizii indică accentul tot mai mare al Kremlinului pe stabilitatea internă.

În rapoartul său, ISW analizează în detaliu eforturile lui Putin de a menține un nucleu de forțe de securitate loiale pe verticala puterii, mai ales după revolta armată a „grupului Wagner” din iunie 2023, care a pus pentru prima dată regimul lui Putin serios sub amenințare.

Experții spun că schimbarea accentului acordat de Kremlin de oameni precum Diumin, care au încrederea personală a lui Putin și reputația puternică în contraterorism și contrainformații, este un indiciu al dependenței tot mai mari a regimului de forțele de securitate. Operațiunea ucraineană din regiunea Kursk nu a făcut decât să întărească această tendință, arătând că Kremlinul apelează din ce în ce mai mult la ofițeri și forțele de securitate pentru a asigura stabilitatea, lăsând instituțiile politice și economice pe plan secund.

Vizita lui Putin la Baku indică o încercare de a distrage atenția de la evenimentele din regiunea Kursk

Președintele rus Vladimir Putin a efectuat o vizită oficială, luni, 19 august, în Azerbaidjan, care ar putea fi o încercare de a distrage atenția de la evenimentele din regiunea Kursk , unde ofensiva armatei ucrainene continuă, scrie Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW).

La Baku, Putin s-a întâlnit cu președintele azer Ilham Aliyev pentru a discuta despre relațiile bilaterale dintre țări. În delegația rusă a fost inclus și ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. În cadrul întâlnirilor au fost discutate probleme de cooperare energetică, inițiative în limba rusă în Azerbaidjan, precum și rolul Rusiei ca posibil mediator în soluționarea pașnică a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan.

Analiștii ISW au atras atenția asupra faptului că vizita lui Putin la Baku a avut loc pe fondul ofensivei ucrainene în regiunea Kursk. Mass-media de stat rusă s-a concentrat pe acoperirea vizitei, de natură să îndepărteze atenția de la problemele interne ale Rusiei și să demonstreze activitatea diplomatică internațională a Kremlinului.

ISW a subliniat că un astfel de „show” ar putea face parte din eforturile Kremlinului de a reduce atenția asupra situației din regiunea Kursk și de a încerca să-l portretizeze pe Putin ca un lider internațional eficient, în ciuda provocărilor interne actuale.