Elevii care au fost premiați la olimpiadele școlare naționale sau internaționale ar putea intra la liceu fără să susțină probele examenului de Evaluare Națională, potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Părerile experților din domeniu sunt împărțite.

Proiectul de Metodologie pentru înscrierea în clasa a IX-a, în anul școlar 2024-2025 a elevilor care au obținut rezultate bune la olimpiadele școlare sau la concursurile internaționale a fost pus în consultare de către Ministerul Educației. În premieră, acesta prevede ca elevii care au luat premiul I la etapa națională a olimpiadelor școlare organizate și finanțate de Ministerul Educației sau au obținut premiile I, II sau III la competiții internaționale recunoscute de Ministerul Educației se vor putea înscrie la liceu fără a trece prin probele examenului de la sfârșitul clasei a VIII-a.

„Absolvenții din seria curentă care doresc să participe la admiterea în învățământul liceal, învățământ profesional și învățământ dual, pentru anul școlar 2024-2025, pe baza performanțelor deosebite obținute la olimpiadele naționale sau la competițiile internaționale, pe parcursul gimnaziului, pot participa la procesul de înscriere în clasa a IX-a, într-un singur județ, fără susținerea evaluării naționale și fără susținerea probelor de aptitudini, respectiv a probelor de verificare a cunoștințelor de limbă modernă sau maternă și, respectiv, fără a li se calcula media de admitere“, menționează Ministerul Educației.

Sunt 51 de olimpiade școlare naționale și 22 de olimpiade internaționale care ar permite elevilor să se înscrie la liceu fără a susține probele Evaluării Naționale.

Părerile sunt împărțite

Reprezentantul Federației Părinților din România, Iulian Cristache, a declarat pentru „Adevărul“ că susține propunerea pusă în dezbatere de Ministerul Educației, care va încuraja elevii ce participă la concursuri naționale și internaționale.

„Este o decizie foarte bună, pentru că se încurajează performanța. Așa cum la facultate olimpicii naționali și internaționali intră pe locurile puse la dispoziție, așa și aici. Dacă suntem de acord să dăm burse de merit chiar și pentru elevii cu medii mici, nu văd de ce nu am încuraja performanța acestor copii care învață, iar unii dintre ei nu știu ce înseamnă copilărie și se pregătesc pentru o carieră excepțională. Ca Federație, am participat la discuții și anul trecut, legat de acest amendament, și nu ne-am opus, ba din contră, am aplaudat decizia Ministerului Educației“, a transmis Iulian Cristache.

Mai mult decât atât, reprezentantul părinților spune că acești elevi trebuie încurajați și prin „ burse de merit în cuantum mărit“.

Dacă Iulian Cristache este încântat de idee, expertul în Educație Ștefan Vlaston are altă părere.

„În principiu, nu este o idee rea, însă sunt elevi care au luat premiu la olimpiada de matematică, iar la română s-ar putea să nu știe. Și atunci sunt avantajați prea mult, nimeni nu asigură că sunt foarte bine pregătiți la ambele materii, sigur că mulți dintre ei pot fi pregătiți la mai multe discipline“, spune expertul.

Acesta susține că elevii olimpici ar putea „profita“, dacă nu sunt la fel de pregătiți și la română, și la matematică.

„De ce profitând de o notă foarte bună la română, la care oricum lua 10 la Evaluarea Națională, să trișeze la matematică, unde poate nu este bun? Eu aș merge pe ideea să lase tot așa, să dea ambele probe, că nu e rău. Presupunând că la materia la care e olimpic va lua nota 10, iar la cealaltă va lua 6, asta înseamnă să intre peste alți elevi care au media generală mai mare decât a lor, și nu e în regulă. Sunt și unii elevi buni la ambele materii, dar mai rar“, arată profesorul de matematică.

Un act de curaj al Ministerului Educației

La rândul lui, expertul în Educație Marian Staș consideră că propunerea este „excelentă, una dintre puținele idei deștepte ale Ministerului“.

„Ideea este excepțională din două motive, pentru că recunoaște în mod autentic excelența, copiii aceștia nu au nevoie să dea examen de Evaluare Națională, când ajung în fazele astea, indiferent la ce tip de disciplină. Problema nu e de română sau matematică, ci despre cum le merge capul, iar dacă știu geografie de olimpiadă internațională, clar vor fi în stare să facă liceul așa cum se cuvine. Iar al doilea motiv este de validare obiectivă a capacității potențiale a acestor copii, mai ales dacă sunt la nivel național, internațional, pentru că se duc în instanțe în care nu au nicio treabă cu ce se întâmplă în România. Una dintre extrem de puținele idei în sfârșit cu mintea la cap din partea Ministerului Educației“, explică Marian Staș.

Această propunere „nu doare“, subliniază specialistul, având în vedere numărul mic de elevi care reușesc să ajungă la un nivel ridicat de performanță. La nivel național, 94 de elevi olimpici au intrat la liceu în 2023 pe baza premiilor obținute la olimpiadele naționale și internaționale.

„În plus, partea bună este că validarea asta are loc în condiții excepționale, incomparabile cu ceea ce înseamnă Evaluarea Națională. În același timp, rupe cercul ăsta vicios de pat al lui Procust, că toți trebuie să treacă prin aceeași evaluare. Nu toți trebuie să facă asta, nici pomeneală, o probă dură, feroce de comunism educațional este povestea asta cu examenele naționale. Diferența dintre paradigma comunistă și paradigma necomunistă a educației este diferența dintre centralizare și subsidiaritate“, a adăugat specialistul.

Propunerea este „un act de curaj“, consideră expertul, care precizează că nu trebuie ca elevii să fie evaluați după aceleași criterii.

„Mai mult decât un stimulent, este o recunoaștere, iar la vârsta asta este imens, contează enorm. Filozofia în loc de este o piatră de încercare foarte dură pentru Ministerul Educației. Cu alte cuvinte, nu trecem toți prin aceleași hulube, ci marea provocare pentru Minister este să asimileze principiul în loc de“, concluzionează Marian Staș.