Analfabetismul numeric , mai exact nivelul foarte scăzut al capacității de a înțelege, de a interpreta și de a utiliza informații matematice în viața de zi cu zi, se regăsește printre elevi într-o proporție covârșitoare. Este rezultatul celui mai recent studiu al Asociației pentru Valori în Educație. Pe scurt, elevii români din clasele primare până în liceu sunt „certați” cu cifrele, iar Matematica este pentru mulți o enigmă totală. Vorbim despre o realitate cruntă și cu care ne confruntăm de ceva vreme. Prin urmare, această concluzie a studiului AVE nu este o surpriză. O surpriză este însă modul în care ea poate fi interpretată.

Există voci care susțin că analfabetismul numeric - răspândit ca o molimă în rândul elevilor de toate vârstele - nu ar fi consecința unui sistem de educație deficitar, ci a nivelului scăzut de inteligență în rândul copiilor. Mai exact, al celor din mediul rural, acolo unde cifrele sunt dramatice: potrivit cercetării AVE, dacă în urbanul mare analfabetismul numeric este de 22,23%, în rural acesta ajunge la aproape 60%.

Corelarea între rezultatele slabe la Matematică ale copiilor din rural cu nivelul scăzut de inteligență al acestora aparține lui Andrei Caramitru, fiul regretatului actor Ion Caramitru, care a postat pe pagina sa de Facebook mai multe concluzii personale. Însă Andrei Caramitru se află într-o gravă eroare, consideră voci importante din sistem.

Mesajul integral al lui Andrei Caramitru

„A apărut un studiu super detaliat despre analfabetismul funcțional . E de 45% la elevii de liceu (mai puțin la clasele mai mici ca acolo fac față fiind mai simplu - 25% la școala primară , 35% la gimnaziu). Horror. În funcție de zone - vedeți mai jos situațiunea (ce e de roșu e de belea). În orașele mari e cât de cât ok (similar cu nivelul vestic cât de cât). La sate însă - o majoritate clară nu sunt funcționali. Si au de 10 ori mai putini la cateogoria “smart” decat in orașe. Știți ce e asta ? Fix dar fix distribuția de IQ când IQ mediu e 87 (realitatea de la noi) și se considera ca nu ești funcțional sub 85 și ai probleme clinice sub 75. Nu are treaba cu sistemul educațional - e problema de distribuție a IQ. Asta explica și votul, și subdezvoltarea unor zone rurale, si lipsa de activitate economică în zone și sub-populatii - explică practic TOT. Pe scurt - avem o imensă problemă de IQ, structurală - genetică, la sate”, a scris Andrei Caramitru într-o postare pe rețelele de socializare.

Gelu Duminică: „O declarație care nu are legătură cu realitatea”

În perioada interbelică, a explicat pentru „Adevărul” sociologul Gelu Duminică, a existt un curent denumit Eugenism, promovat de către intelectualii vremurilor care spuneau că intelectul unora este mai scăzut decât al celorlalți. Pe atunci, se vorbea despre rromi vs. țăranii români. „Andrei Caramitru nu face altceva decât să preia o idee eugenistă și s-o transpună în prezent, cu o precizare însă: el nu se referă la rromi și nici la țăranii români, ci la elevii de la țară și cei de la oraș”, explică specialistul.

Însă, continuă sociologul, Andrei Caramitru, când emite astfel de teorii, nu ține cont de rapoartele Comisiei Europene, ale World Bank, World Vision, UNICEF care ne arată că marea problemă nu este IQ-ul copiilor, ci calitatea educației pe care ei o primesc din partea școlii: „La nivelul comunităților vulnerabile, cu precădere în mediu rural, există o calitate mult mai redusă a educației oferită de statul român. Calitate care se materializează prin calitatea profesorilor”. Gelu Duminică a precizat că aceștia sunt mult mai slab pregătiți în domeniul în care predau față de cei care activează în instituțiile de învățământ din urban. Pe de altă parte, copiii de la țară nu au acces la o infrastructură educațională de secol XXI, așa cum au cei din marile orașe. „Să amintim doar banalele băi încălzite și am spus cu asta totul”, spune Duminicǎ. Prin urmare, să spui că elevii de la țara ar avea un nivel de inteligență mai scăzut decât cei de la oraș nu are nici o legătură cu realitatea, considerǎ sociologul: „Este absolut idiotic!”

Sistemul de educație, pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Cum de au ajuns copiii de la țară să aibă rezultate școlare atât de slabe față de cei din urban? „ În București, să zicem, avem foarte multe creșe . La țară sunt doar două - și mă refer aici la tot mediul rural românesc. Asta înseamnă că un copil de la oraș dobândește niște abilități, își antrenează motricitatea, capacitatea de socializare, abilitatea de a vorbi. Asta, în comparație cu un copil care nu are acces la educație timpurie”, spune Gelu Duminicǎ.

Apoi, continuă sociologul, în marile orașe există foarte multe grădinițe. Într-o comună de la țară nu există decât una. Prin urmare, în timp ce părinții de la oraș au posibilitatea de a alege ce este mai bun pentru copilul lor, cei la sate nu au această libertate:„Nu mai punem la socoteală că grădinițele din urban vin cu tot felul de oferte educaționale și activități extra, în timp ce la sat copilul este depozitat acolo și cu asta basta”. La școală ne lovim de aceeași rețetă a insuccesului garantat. „În oraș părintele are posibilitatea să aleagă școala copilului. Nu discutăm aici metodele, ideea e că poate dacă își dorește. La țară nu există însă decât o singură școală. Mai mult, părinții din urban își pot duce copiii la diverse cluburi de înot, dansuri, fotbal..copiii pot merge la un muzeu, pot intra într-o bibliotecă..merg la cluburi de lectură, de robotică, de IT..la țară nu se întâmplă același lucru”.

Concluzia este evidentă: un copil de la oraș are infinit mai multe șanse să se dezvolte mai rapid și mai complex față de unul de la sat. Și încă un aspect: contează enorm modelul pe care copiii în urmează în familie: „În timp ce copiii domnului Caramitru interacționează cu oameni educați, se învârt într-un astfel de mediu, copiii de la țară au ca model părinți care merg la prășit vara pe câmp și pentru care cel mai frumos lucru este să fie gospodari. Fetele de la țară sunt pregătite, de multe ori, să devină gospodine, în timp ce fetele de la oraș vor să fie doctorițe. Iată diferența”.

Sociologul explică faptul că oferim acestor copii doar firimituri și rămășițe, iar apoi îi considerăm vinovați pentru ceea ce li se întâmplă: „Când, de fapt, vina este a sistemului, nu a lor”.

„Este o teorie profund discriminatorie și care nu are nici un fundament real. Noi nu ne confruntăm cu un deficit de inteligență în rândul acestor elevi, ci cu o problemă de resurse alocate discriminatoriu de către stat în sistemul educațional. Totul se reduce la calitatea educației”, adăuga sociologul.

Directoarea unei școli de la sat: „Sărăcia, motivul eșecului școlar”

Delia Petran , profesoară de Limba română și directoarea școlii gimnaziale din localitatea Dobrin, județul Sălaj, a declarat pentru „Adevărul” că afirmațiile lui Andrei Caramitru pornesc din start de la o premisă greșită: „Principala cauză care îngroasă firul roșu al raportului AVE în ceea ce privește analfabetismul numeric printre elevii din mediul rural este sărăcia. Apoi, vorbim și despre o educație precară a familiei din care provin acești copii. Analfabetismul nu are legătură cu IQ-ul. Eu, de exemplu, am avut în clasă copii de etnie rromă (în total avem un procent de aproximativ 30%) care au intrat în școală fără nici un bagaj de cunoștințe, însă au reușit s-o termine cu brio”

Profesoara consideră că eșecul copiilor este consecința lipsei de implicare a statului în educația lor, nicidecum faptul că ar avea un IQ mai scăzut față de cei din urban: „Ar fi nevoie ca profesorii să fie sprijiniți în gestionarea situațiilor copiilor cu CES, ar fi nevoie ca profesorii din rural să aibă acces la mai multe resurse gratuite pentru predare diferențiată, ar fi nevoie de implementarea unor programe care să prevină și să stopeze abandonul școlar: elevii care stau departe să poată veni la școală cu o oră mai târziu, autoritățile locale să pună la dispoziție microbuze, școlile să cumpere microbuze cu bani din donații pe care să le atragă, Masa caldă să se adreseze tuturor copiilor, programul Școală după Școală să funcționeze”.

Profesor de Matematică: „Multă teorie, practică deloc”

Copiii din mediul rural nu au un IQ mai mic decât cei din urban - este și comentariul profesorului de Matematică Romeo Zamfir , directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați: „Nu am făcut studii în acest sens, vă spun acest lucru doar din experiența mea de profesor de Matematică. Elevii cu rezultate slabe la această materie, cei despre care se spune că sunt analfabeți numeric, obțin aceste rezultate din cu totul alte motive. Mulți dintre acești elevi provin din familii care nu au o educație solidă. Prin urmare, mulți dintre acești părinți nu-i susțin pe copiii lor în această direcție”.

Buba pleacă din familie, din mediul în care trăiesc și se dezvoltă acești elevi, însă nici școala nu-i ajută. „Sistemul în sine nu se implică suficient”, continuă profesorul, care se referă la faptul că profesorii din urban sunt mai calificați față de cei din rural. „Profesorii buni, în general, se feresc să ajungă în școli din sate sau comune. Aici ajung, de obicei, în primii lor ani de învățământ, când nu au cine știe ce experiență. Există, prin urmare, o calitate mai slabă a predării în rural”, adaugǎ acesta.

Apoi, mai spune Romeo Zamfir, în sistemul actual de învățământ se insistă foarte mult pe partea teoretică, iar practica lipsește cu desăvârșire; „Copiilor le vine greu să aplice în practică ceea ce învață la școală. Prin urmare, consideră că ar fi nevoie de o modificare a programelor școlare în așa fel încât profesorii să poată coborî sau ridica stacheta în funcție de performanțele fiecărui copil în parte, de cât poate el duce”.