El este procurorul care a REFUZAT FLAGRANTUL la Dragnea? Da, este unul dintre „dizidenții” de la DNA!
În 19 februarie 2013, un procuror DNA a oprit cu doar câteva minute înainte realizarea unui flagrant în urma căruia Liviu Dragnea, la aceea vreme ministrul dezvoltării și vicepremier, urma să primească documente secrete SRI despre TelDrum fotocopiate dintr-un dosar aflat în sediul DNA. Concluzia reiese dintr-un dosar al DNA care este judecat acum la recurs. Cel care ducea documentele lui Dragnea a fost reținut chiar în fața ministerului condus de actualul lider al PSD.
Procurorul de caz era Nicolae Marin. Da, ați ghicit, unul dintre cei trei „dizidenți” „lucrați” de „dictatoarea” Kovesi... Cazul devine interesant, nu? Adăugați la asta o informație suplimentară. Procurorul Nicolae Marin este buzoian. O fi întâmplător că tot un buzoian, baronul de Buzău Marcel Ciolacu, cu doctorat întrerupt la Academia SRI, a fost propulsat acum de Dragnea vice-prim-ministru fără portofoliu? Ia analizați puțin. Rapiditatea cu care CSM a aprobat ejacularea acestor procurori din DNA ne face să credem că o să aflăm din ce în ce mai multe lucruri pe surse despre aceste personaje....
„La sfârşitul anului 2012, începutul anului 2013, nu-mi aduc cu exactitate ziua şi ora, procurorul de caz m-a delegat să fac verificări într-un dosar penal al cărui număr nu mi-l amintesc şi în care urma să fac verificări cu privire la contractele încheiate de Primăria Alexandria. În fapt, procurorul de caz mi-a înmânat o notă a Serviciului Român de Informaţii (SRI) în care erau cuprinse date şi informaţii referitoare la persoane fizice şi juridice care încheiaseră contracte cu Primăria Alexandria. Din nota respectivă, eu trebuia să verific datele persoanelor care figurau acolo. La momentul în care mi-a fost înmânată nota, procurorul de caz mi-a spus că este vorba şi de o societate, din câte îmi amintesc TelDrum, una din firmele de casă ale numitului Dragnea Liviu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. De fapt, procurorul de caz mi-a spus că dosarul respectiv îl vizează pe numitul Dragnea Liviu”, este declaraţia de la dosar a comisarului -şef Dan Emil-Manolachi.
„Am scos nota din fişetul metalic şi am pus-o jos pe mochetă în dreptul scaunului meu. Eu mă aflat la birou şi stăteam pe scaun”, povesteşte în declaraţia dată la DNA, comisarul -şef Dan Emil Manolachi
„În perioada în care făceam verificări în nota la care am făcut referire mai sus, sau după această perioadă, în una din întâlnirile pe care am avut-o cu numitul Preda Răducu Valentin, i-am spus acestuia despre faptul că, la DNA este în lucru un dosar care, printre alţii îl priveşte şi pe numitul Dragnea Liviu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, actualul vice-premier al României. Iniţial, când am primit nota secretă, am crezut că societăţile cuprinse în aceasta au avut legătură şi cu Ministerul Transporturilor. Ulterior, mi-am dat seama că nu exista această legătură. Numitul Preda Răducu Valentin s-a arătat interesat de informaţiile pe care i le furnizam şi printre altele mi-a spus că, dacă mai am ceva noutăţi cu privire la dosarul care îl priveşte atât pe Liviu Dragnea cât şi pe alţii, să i le furnizez”, a precizat fostul comisarul-şef.
Preda i-a dat un aparat de fotografiat pentru a fotografia paginile notei SRI. Lucru care s-a şi întâmplat pe 18 februarie 2013: „La sfârşitul programului, după ce colegii de birou au plecat acasă, eu am rămas pentru a fotografia nota primită de la procurorul de caz potrivit înţelegerilor pe care le-am avut cu numitul Preda Răducu Valentin. Am scos nota din fişetul metalic care îmi aparţine poziţionat în spatele biroului meu şi am aşezat-o mai întâi pe birou. Precizez că, nota în discuţie conţinea mai multe file, cred că trei file, şi era pusă într-o mapă pe care era inscripţionată sigla Serviciului Român de Informaţii. La câteva momente, am scos nota propriu-zisă şi am pus-o jos pe mochetă în dreptul scaunului meu. Eu mă aflat la birou şi stăteam pe scaun”.
În seara zilei de 18 februarie 2013, Manolachi s-ar fi întâlnit cu Preda, căruia i-ar fi dat aparatul foto. „Precizez faptul că, în momentele în care i-am furnizat informaţii numitului Preda Răducu Valentin, am realizat faptul că, acestea ajung şi la Liviu Dragnea. De asemenea, mai ştiam că, Preda Răducu Valentin pe lângă faptul că făcea parte din acelaşi partid cu numitul Liviu Dragnea, era şi prieten cu acesta, lucru pe care îl ştiam chiar de la Preda Răducu Valentin…”, a susținut fostul poliţist.
Potrivit actelor DNA, pe 18 februarie 2013, Preda s-a întâlnit cu Manolachi la staţia de metrou Politehnica şi a preluat camera foto. Imediat, la ora 18.48, el i-a transmis lui Dragnea un SMS prin care îi solicita să se întâlnească, motivând că vrea să-i prezinte „ultimele documente din Strategia Dunării”. Vicepremierul l-a contactat telefonic pe Preda, abia la ora 20.32, şi i-a spus că nu se mai pot întâlni în seara respectivă, deoarece tocmai plecase de la Parlament şi urma să meargă la o altă întâlnire. „Vali, n-avem cum să ne mai întâlnim, că acum am scăpat de la Parlament şi merg la altă întâlnire”.Cei doi au stabilit să se întâlnească a doua zi, la ora 10.00 „Dă-mi un telefon pe la opt jumătate şi poate dai pe la Minister, pe la mine, înainte să mergi la Parlament”, i-a propus Dragnea. Camera cu fotografiile a rămas în permanenţă la Preda.
A doua zi, pe 19 februarie 2013, la ora 09.25, Preda şi-a parcat autoturismul în faţa clădirii în care funcţionează Ministerul Dezvoltării Regionale. El a fost oprit de procurori. Asupra sa a fost găsită o sacoşă cu aparatul foto. Procurorul DNA a oprit flagrantul la Liviu Dragnea...? De ce oare?
Dosarul a fost instrumentat de procurorul Nicolae Marin, unul din procurorii implicați în recentul scandal de la DNA.
Dan Emil Manolachi a fost condamnat la 8 ani de închisoare pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită. În acelaşi dosar, Valentin Preda Răducu a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, trafic de influenţă şi complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii. Sentinţa a fost dată de Curtea de Apel Bucureşti şi poate fi contestată la Curtea Supremă.
