În timp ce costurile energetice ale Europei cresc vertiginos, Rusia consumă cantități mari de gaze naturale, potrivit unei analize transmise către BBC . Experții spun că gazul ar fi fost exportat anterior în Germania, iar uzina, aflată în apropierea graniței cu Finlanda, arde zilnic o cantitate de gaz estimată la 10 milioane de dolari. Oamenii de știință sunt îngrijorați de volumele mari de dioxid de carbon și funingine pe care le creează, care ar putea exacerba topirea gheții arctice.

Analiza efectuată de Rystad Energy indică faptul că aproximativ 4,34 milioane de metri cubi de gaz sunt arși zilnic într-o nouă instalație de gaz natural lichefiat (GNL) de la Portovaya, la nord-vest de Sankt Petersburg.

Primele semne că ceva nu este în regulă au venit de la cetățenii finlandezi de peste granița din apropiere, care au observat o flacără mare la orizont la începutul acestei veri.

Portovaya este situată în apropierea unei stații de compresie la începutul gazoductului Nord Stream 1, care transportă gaz pe sub mare către Germania.

Livrările prin conducta au fost reduse de la jumătatea lunii iulie, rușii dând vina pe probleme tehnice pentru această restricție. Germania spune că a fost o mișcare pur politică în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Ce spun cercetătorii

Însă, începând cu luna iunie, cercetătorii au observat o creștere semnificativă a căldurii emanate de instalație - despre care se crede că ar fi cauzată de arderea gazului, adică de arderea gazelor naturale.

În timp ce arderea gazului este obișnuită la uzinele de procesare - în mod normal, se face din motive tehnice sau de siguranță - amploarea acestei arderi i-a derutat pe experți.

„Nu am văzut niciodată o instalație de GNL să ardă atât de mult”, a declarat Dr. Jessica McCarty, expert la Universitatea Miami din Ohio.

„Începând din luna iunie, am văzut acest vârf uriaș și nu a mai dispărut. A rămas foarte anomal de ridicat”.

Mark Davis este directorul executiv al Capterio, o companie care se ocupă cu găsirea de soluții pentru arderea gazelor.

El spune că arderea nu este accidentală și că este mai degrabă o decizie deliberată luată din motive operaționale.

„Deseori, operatorii ezită foarte mult să închidă efectiv instalațiile de teamă că ar putea fi dificil sau costisitor din punct de vedere tehnic să le repornească, iar acesta este probabil cazul aici”, a declarat el pentru BBC News.

Alții cred că ar putea exista provocări tehnice în gestionarea volumelor mari de gaz care erau furnizate către conducta Nord Stream 1.

Compania energetică rusă Gazprom ar fi putut intenționa să folosească acest gaz pentru a produce GNL la noua uzină, dar ar fi putut avea probleme în manipularea lui, iar cea mai sigură opțiune este de a-l arde la flacără.

Rezultatul embargoului comercial impus de Europa Rusiei

Ar putea fi, de asemenea, rezultatul embargoului comercial impus de Europa Rusiei ca răspuns la invazia din Ucraina.

„Acest tip de ardere a flăcării pe termen lung poate însemna că le lipsesc anumite echipamente”, a declarat Esa Vakkilainen, profesor de inginerie energetică la Universitatea LUT din Finlanda.

„Astfel, din cauza embargoului comercial cu Rusia, ei nu sunt capabili să fabrice supapele de înaltă calitate necesare în prelucrarea petrolului și a gazelor. Așa că poate există niște supape stricate și nu pot fi înlocuite.”

Gazprom - gigantul energetic rusesc controlat de stat, care deține uzina - nu a răspuns la solicitările de comentarii cu privire la arderea gazelor.

Costurile financiare și de mediu cresc cu fiecare zi în care flacăra continuă să ardă

„Deși motivele exacte ale arderii sunt necunoscute, volumele, emisiile și locația arderii sunt o dovadă vizibilă a dominației Rusiei pe piețele energetice din Europa”, a spus Sindre Knutsson de la Rystad Energy.

„Nu ar putea exista un semnal mai clar - Rusia poate reduce mâine prețurile la energie. Este vorba de gaz care, altfel, ar fi fost exportat prin Nord Stream 1 sau prin alternative”.

Prețurile la energie din întreaga lume au crescut brusc, pe măsură ce restricțiile impuse în pandemie au fost ridicate și economiile au revenit la normal. Multe locuri de muncă, industrie și agrement au avut brusc nevoie de mai multă energie în același timp, ceea ce a pus presiuni fără precedent asupra furnizorilor.

Prețurile au crescut din nou în luna februarie a acestui an, după invazia rusă în Ucraina. Guvernele europene au căutat modalități de a importa mai puțină energie din Rusia, care furnizase anterior 40% din gazul utilizat în UE.

Ca urmare, prețurile pentru sursele alternative de gaz au crescut, iar unele națiuni din UE - precum Germania și Spania - introduc în prezent măsuri de economisire a energiei.

Impactul arderii asupra mediului îi îngrijorează pe oamenii de știință

Potrivit cercetătorilor, arderea la flacără este mult mai bună decât simpla ventilare a metanului, care este ingredientul cheie al gazului și care reprezintă un agent foarte puternic de încălzire a climei.

Rusia are un istoric în ceea ce privește arderea gazelor - potrivit Băncii Mondiale, este prima țară în ceea ce privește volumul de ardere.

Dar, pe lângă faptul că această ardere de gaze naturale eliberează zilnic aproximativ 9.000 de tone de echivalent CO2, arderea provoacă și alte probleme semnificative.

Carbonul negru este numele dat particulelor de funingine care sunt produse prin arderea incompletă a combustibililor precum gazele naturale.

„Un aspect deosebit de îngrijorător al arderii la latitudini arctice este transportul carbonului negru emis către nord, unde se depune pe zăpadă și gheață și accelerează semnificativ topirea”, a declarat profesorul Matthew Johnson, de la Universitatea Carleton din Canada.

„Unele estimări extrem de citate plasează deja arderea ca sursă dominantă de depunere de carbon negru în Arctica și orice creștere a arderii în această regiune este deosebit de nedorită”.