Acordul economic dintre SUA și Ucraina, publicat într-un ziar ucrainean, îi va permite lui Trump să-și proclame o victorie în fața publicului american, dar nu nu prevede nimic despre oprirea războiului sau despre garanții de securitate, susține experta în securitate Iulia Joja.

The Kyiv Independent a publicat textul complet al acordului economic dintre SUA și Ucraina.

Pe 26 februarie, Zelensky a declarat că acordul a fost „apreciat pozitiv de oficialii noștri guvernamentali”, deși a adăugat că nu conține încă garanții de securitate pentru Ucraina.

„Important este că acordul menționează „parteneri”, iar acest fond este ucrainean-american, nu american”, a adăugat el.

Acest prim document va fi urmat de un acord de fond, care va defini în continuare termenii Fondului de Investiții în Reconstrucție, creat de SUA și Ucraina. Acest document va necesita ratificarea de către parlamentul Ucrainei, arată sursa citată.

La primul punct se arată: „Guvernele Ucrainei și ale Statelor Unite ale Americii, în scopul realizării unei păci durabile în Ucraina, intenționează să înființeze un Fond de investiții în reconstrucție (fond)”.

Fondul va fi administrat în comun de reprezentanți ai Guvernului Ucrainei și ai Guvernului Statelor Unite ale Americii.

„Termenii mai detaliați privind guvernanța și funcționarea Fondului vor fi stabiliți într-un acord ulterior (Acordul privind Fondul) care va fi negociat imediat după încheierea acestui Acord Bilateral”, se mai arată la primul punct.

La punctul 2 se arată: „Fondul va colecta și reinvesti veniturile contribuite la Fond, minus cheltuielile suportate de Fond, și va câștiga venituri din viitoarea monetizare a tuturor activelor relevante din resurse naturale deținute de Guvernul Ucrainei (indiferent dacă sunt deținute direct sau indirect de Guvernul Ucrainei), așa cum este definit în Secțiunea 3”

La punctul 3 se arată: „Guvernul Ucrainei va contribui la Fond cu 50% din toate veniturile obținute din monetizarea viitoare a tuturor activelor relevante din resurse naturale deținute de Guvernul Ucrainei (indiferent dacă sunt deținute direct sau indirect de guvernul ucrainean), definite ca zăcăminte de minerale, hidrocarburi, petrol, gaze naturale și alte materiale extractibile și alte infrastructuri relevante pentru infrastructura de resurse naturale, precum și infrastructura de resurse naturale agreate, precum și infrastructura de resurse naturale agreate de către ambii Participanți, după cum poate fi descris în continuare în Acordul privind Fondul.”

La acest punct se mai precizează că nu sunt incluse în acord sursele actuale de venituri, practic fiind vizate exploatații viitoare.

„Contribuțiile aduse Fondului vor fi reinvestite cel puțin anual în Ucraina pentru a promova siguranța, securitatea și prosperitatea Ucrainei, care vor fi definite în continuare în Acordul privind Fondul. Acordul de fond va prevedea și distribuiri viitoare”, se mai arată în acord.

Singura prevedere cu privire la securitatea Ucrainei este prezentă la punctul 10: „Guvernul Statelor Unite ale Americii sprijină eforturile Ucrainei de a obține garanțiile de securitate necesare pentru a stabili o pace de durată. Participanții vor încerca să identifice orice pași necesari pentru a proteja investițiile reciproce, așa cum sunt definite în Acordul privind fondul.”

Victorie a lui Zelenski: a dispărut ideea de „datorie”

Iulia Joja, expert în Securitate Europeană și Studii Europene la Universitatea George Washington şi Universitatea Georgetown, din Washington, a analizat pentru „Adevărul” acordul publicat de Kyiv Independent și contextul în care acesta a apărut.

„E important de menționat că nu este draftul final și este important de înțeles că este ceva foarte vag. Nu este un tratat care trebuie ratificat de către legislativ de ambele porți. Este un fel de memorandum de înțelegere care din punct de vedere al ucrainenilor și al europenilor per ansamblu, a reușit să scoată problema unei datorii pe care a încercat administrația Trump să o impună într-un mod fals”, explică specialista.

Propunerea inițială de acord a fost trimisă președintelui Zelenski în contextul conferinței de la München . „Aceasta se referea la o datorie inventată de către administrația Trump, de 500 de miliarde de dolari, 300 de miliarde de dolari, 100 de miliarde, nici nu mai contează. În realitate nu există niciun fel de datorie. Statele Unite au acordat un grant, care nu se dă înapoi, cu niciun fel de dobândă. În acest draft nu se menționează niciun fel de datorie și asta este foarte important”, explică Joja.

Această document, dacă va fi semnat în forma aceasta, este „ceva foarte vag care prevede că Statele Unite ar urma să investească în exploatarea de resurse naturale, de la minerale rare până la petrol. Vorbim de niște resurse neexploatate în acest moment, deci durează ani. Și important este că în acest moment acest memorandum, care din punct de vedere legal nu va avea vreo obligativitate. Modul în care este formulat, în acest moment, acest memorandum, nu conține garanții de securitate. Are o referire la garanții de securitate care, de fapt, nu înseamnă că SUA dă garanții de securitate”.

Ce importanță au garanțiile de securitate într-o asemenea înțelegere? „Păi au, deoarece n-ai cum să exploatezi resurse naturale, când nu controlezi teritoriul sau când teritoriul se află sub atac”, susține Joja.

„Nu include nimic despre problema care arde, ajutorul militar”

Atunci miza pentru care președintele Zelenski pare să călătorească la Washington în următoarele zile, este pentru a avea o discuție cu omologul său, președintele Trump, în raport cu două aspecte.

„Pe de o parte, despre posibile garanții de securitate și, pe de altă parte, problema imediată, și anume dacă Statele Unite vor continua ajutorul militar pentru Ucraina. Pentru că, trebuie să înțelegem, acest deal, dacă va fi semnat în această formă, nu are niciun fel de consecințe imediate asupra situației din Ucraina, adică asupra războiului” - spune Joja.

Cu alte cuvinte, concluzionează Joja, „nu este relevant pe termen scurt și mediu și mai ales nu este relevant pentru situația de securitate din Ucraina și pentru securitatea europeană per ansamblu, cel puțin în context imediat. Și nu este clar în acest moment dacă va veni cu necesarele garanții de securitate pentru a executa acest plan, și de asemenea nu include problema care arde și anume ajutorul militar.”

Acordul nu va produce efecte nici pe termen lung dacă conflictul nu va fi rezolvat, pentru că nu este rentabilă exploatarea resurselor minerale în condiții în care teritoriul este sub amenințarea războiului.

„Trump poate să declare victoria, să spună că a obținut un acord extraordinar pe care să-l vândă publicului american, pe care l-a amăgit spunându-i că există o datorie a Ucrainei”, explică Joja.

De fapt, nu există o datorie, iar contribuția Statelor Unite la războiul din Ucraina, sigur este importantă, dar este infimă în raport cu populația și bugetul milita, susține experta. „Este ceva ce poate să fie pus în fața camerelor să dea bine, dar nu rezolvă cu nimic ambiția lui Trump de a rezolva, de a soluționa acest conflict.”

Joja susține că faptul că va fi un fond administrat de SUA și Ucraina nu vine automat cu garanții de securitate. „Statele Unite au o separare destul de clară între domeniul privat și domeniul public. Sigur că prevede un venit într-un fond comun, dar numai în condițiile în care va începe exploatarea, care depinde de niște investiții făcute de către companii private, care urmează să deschidă o mină, să scoată țiței și așa mai departe. Deci, se creează doar un fel de cadru teoretic prin acest memorandum, prin această înțelegere”

Teoretic, acordul încurajează investițiile companiilor americane, dar va depinde de aceste companii să facă aceste investiții, nu de guvernul american, mai spune experta. Până atunci mai e drum lung și companiile vor decide, de la caz la caz, dacă este rentabil să investească.

„Și cred că aici e foarte utilă paralela cu România, unde am avut în zona exclusivă economică din Marea Neagră a României investiții sau înțelegeri cu privire la viitoare investiții ale unor companii americane precum Exxon și Chevron, care ne amintim cu toții cum s-au retras înainte să înceapă exploatarea în condițiile în care statul român a impus un impozit care nu mai făcea rentabil”, mai arată experta.

„Europenii sunt puși într-o situație foarte proastă”

E de menționat și faptul că acest acord există în contextul „vânătorii” internaționale de minerale rare și a faptului că Occidentul, per ansamblu, s-a trezit că nu mai are de unde să exploateze aceste minerale, deoarece China a preluat foarte mult din aceste resurse la nivel mondial.

„În acest context, europenii sunt într-o situație foarte proastă. Pentru că, pe de-o parte, ne gândim la integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană care va fi foarte costisitoare. Știm, pentru că este nu numai un stat asediat, o țară asediată, dar e o țară foarte mare. Deci va fi foarte costisitoare integrarea. Și în acest context, europenii nu se aleg cu nimic în condițiile în care și noi, la fel ca și americanii, avem nevoie de avem nevoie de acces la minerale rare”.

Asta în contextul în care, spune experta, americanii au devenit cel mai mare producător de petrol și gaz din lume, iar Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume.

„Iar Ucraina are acces la niște resurse extrem de importante pentru Europa. Deci în aceste condiții, situația din punct de vedere al interesului european nu este deloc bună. Iar acest deal nu este deloc în interesul european”, a concluzionat Joja.

Insistența lui Trump în realizarea acestui acord are legătură cu formația sa de om de afaceri și cu prioritatea pe care o acordă accesului la resurse minerale, fapt care a determinat și demersurile legate de Groenlanda.

„El trebuie să prezinte în fața unui public căruia îi vinde gogoși cu datoria Ucrainei față de SUA, un acord, o victorie”, arată experta.

Zelenski, pe de altă parte, susține că se duce la Washington pentru a discuta cu Trump despre garanțiile de securitate de care Ucraina are nevoie. Face asta în contextul în care europenii nu au făcut o contraofertă, nu s-au mișcat legat de garanțiile de securitate. Zelenski a tot atras atenția, spune Joja, în ultimele săptămâni: „haideți dragi europeni, treziți-vă, putem să ne descurcăm singuri, este propria noastră securitate. Americanii au dreptate că trebuie să preluăm mai multe responsabilitate, dar asta însemna, nu-i așa, și acces la propriile noastre resurse europene pe teritoriul ucrainean”.

În contextul pasivității europenilor și în absența oricărei alternative, Zelenski acum încearcă, după ce a reușit să elimine problema datoriei, să obțină ceva mai multe garanții de securitate cât posibil de la americani. „Iar acest lucru pare să nu fie posibil fără să-i ofer lui Trump un deal pe care să-l semnezi în fața camerelor de luat vederi”.