În prezent, unităţile de terapie intensivă sunt punctul critic al sistemului sanitar din Spania, una dintre cele mai afectate ţări de pandemia de coronavirus, cu peste 102.000 de cazuri confirmate şi 5.872 de pacienţi internaţi la UPU în întreaga ţară, potrivit datelor publicate miercuri.
Aceste UPU sunt la limita capacităţii de funcţionare în mai multe regiuni din Spania şi riscă să intre în colaps, mai ales în Catalonia şi Madrid, cu 1.769 şi respectiv 1.514 pacienţi, potrivit EFE.
Directorul medical al SEM, medicul Xavier Giménez, a precizat miercuri pentru agenţia de presă citată că este vorba de nişte recomandări, nu de instrucţiuni, care au fost luate pe baze ştiinţifice şi au la bază criterii etice. Documentul are sprijinul Consiliului Colegiului Medicilor din Catalonia, dar nu şi pe cel al Observatorului de Bioetică şi Drept al Universităţii din Barcelona, notează EFE.
Potrivit documentului citat, pacienţii de peste 80 de ani vor primi "doar terapie cu oxigen de înaltă concentraţie", iar dacă starea lor de sănătate nu se îmbunătăţeşte în 15 minute, "poate fi luat în calcul tratamentul de confort (morfină) pentru a calma senzaţia de dispnee".
Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Spania, peste 85% dintre persoanele decedate în această ţară din cauza coronavirusului aveau peste 70 de ani, iar şase din zece aveau peste 80 de ani.
Şi Asociaţia Medicală Britanică (BMA) a emis un ghid de conduită etică în care se menţionează că pacienţilor cu coronavirus li s-ar putea retrage tratamentul pentru a fi acordat altor pacienţi cu mai multe şanse de a supravieţui, transmite Press Association. BMA avertizează că medicii s-ar putea vedea nevoiţi să ia "decizii dure" în ceea ce priveşte raţionalizarea resurselor limitate - precum dispozitivele de ventilare mecanică - în cazul în care spitalele vor fi suprasolicitate.
Pe de altă parte, EFE transmite că spitalele din Catalonia au creat linii telefonice speciale pentru a ajuta psihologic personalul sanitar implicat în lupta împotriva COVID-19, în încercarea de a evita un posibil stres post-traumatic. Obiectivul demersului este de "a-i ajuta să se vindece pe cei care vindecă", un colectiv asupra căruia "se exercită o presiune enormă", a explicat preşedintele Societăţii Catalane de Psihiatrie şi Sănătate Mentală, Narcis Cardoner.
Totuşi, remarcă EFE, numărul tot mai mare de pacienţi face ca mulţi dintre medici să nu aibă timpul necesar să apeleze la aceste mecanisme.
Între situaţiile care provoacă cel mai mare stres în rândul personalului medical se numără excesul de muncă, deciziile dificile pe care trebuie să şi le asume în trierea pacienţilor, nesiguranţa legată de faptul că sunt obligaţi să-şi asume roluri cu care nu sunt obişnuiţi şi teama de a nu-şi infecta familia atunci când revin acasă.
EFE aminteşte că, din totalul persoanelor contagiate, 14% reprezintă personal medical, şi pune această situaţie pe seama insuficienţei echipamentului de protecţie în spitale.
