Ea ar putea fi premierul Republicii Moldova, o absolventă de master la Harvard
PAS va avea mână liberă la numirea unui premier, cabinetul de miniștri, dar și funcția de președinte al Parlamentului. În acest context, multă lume este curioasă să afle cine va fi noul premier sau speaker al Legislativului. Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț a făcut câteva pronosticuri în acest sens, scrie dosarmedia.md .
Cine este Natalia Gavriliță?
Natalia Gavriliţă a absolvit dreptul la Universitatea de Stat din Moldova şi un master în politici publice la „Harvard Kennedy School”. La Londra a lucrat în calitate de economist la Fondul Global pentru Inovații.
A fost secretar de stat la Ministerul Educației. A lucrat la Oxford Policy Management (OPM) din Marea Britanie pentru proiecte de guvernare și evaluare în Tadjikistan, Indonezia, Nigeria și Teritoriile Palestiniene Ocupate.
Anterior a activat în domeniul reformei administrației publice, al planificării strategice și al coordonării donatorilor.
După ce PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate, acumulând aproape 53 % din voturile alegătorilor și 63 de mandate în Parlament, cele mai importante funcții în stat le vor reveni celor din Partidul Acțiune și Solidaritate.
Amintim că în campania electorală, Natalia Gavriliță a menționat că funcția de premier va fi unul dintre cei doi candidați propuși anterior în acest fotoliu, fiind vorba de Igor Grosu și însăși Gavriliță.
În cadrul emisiunii ”Cutia Neagră” de la TV8, Natalia Gavriliță nu a negat, dar nici nu a confirmat acest lucru, menționând că în curând va fi făcut anunțul, dar a lăsat să se înțeleagă că ipoteza lansată de Teodor Cârnaț este foarte aproape de adevăr.
Peste 86% dintre cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în Diaspora au votat pentru Partidul Acţiune şi Solidaritate şi au transmis şi de acestă dată un mesaj clar se susţinere pentru calea proeuropeană.
La 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Alegătorii au ales între 23 concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Prezența la vot a fost de 48,36%, pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale fiind depășit, iar alegerile pot fi considerate valabile.
Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuie să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%.
Mandatele de deputat sunt distribuite conform metodei D’Hondt, care favorizează concurenții electorali cu cele mai multe voturi din contul formațiunilor care nu au trecut pragul electoral.
Conform rezultatelor preliminare, Partidul Acțiune și Solidaritate acumulează 52,8% din voturi – cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
