E tare propunerea asta după ce maghiarii s-au muncit să descopere rămășițele lui Matei Corvin
Zilele acestea s-a petrecut un fapt important pentru istoria României și Ungariei. Cercetătorii din Ungaria au anunțat o descoperire care rescrie istoria medievală a regatului maghiar și a Transilvaniei. La un sit memorial din Székesfehérvár, arheologii unguri au identificat un craniu care ar putea aparține regelui Matei Corvin, unul dintre cei mai importanți conducători ai Ungariei din secolul al XV-lea, de origine română, al doilea copil al lui Ioan de Hunedoara, erou al luptei antiotomane recunoscut de autohtoni ca Iancu, fiind regent al Ungariei. Scheletul a fost excavat prima dată în 2002 din ruinele fostei Bazilici a Fecioarei Maria, un loc de încoronare și înmormântare al regilor maghiari medievali. Basilica a fost distrusă la începutul secolului al XIX-lea, după secole de neglijare și deteriorare, inclusiv în timpul ocupației otomane. În 2024, cercetătorii au realizat o serie de reconstituiri grafice ale craniilor descoperite la basilica. Unul dintre acestea, etichetat „individ I/10”, a atras atenția datorită asemănării sale cu craniul lui János Corvinus, fiul nelegitim al lui Matei Corvin, ale cărui rămășițe au fost găsite anterior în Croația. Pentru a testa ipoteza, echipa de cercetare a realizat un model 3D și o reconstrucție facială plastică a craniului. Aceste date au fost analizate independent de antropologul criminalist german Martin Trautmann, care a concluzionat că cele două cranii aparțin unor persoane strâns înrudite. Oficialii maghiari îndeamnă la prudență. Institutul de Cercetare Maghiar a declarat că verificarea științifică este în curs și că o confirmare finală va depinde de testele ADN. Totuși, cercetătorii au deja markeri genetici de la János și Kristóf Corvin, descendenți ai lui Matei Corvin, ceea ce le oferă un punct de referință pentru comparație.
Descoperirea craniului regelui Matei Corvin, conducătorul Ungariei, care era de origine română, este epocală. Regele Matei Corvin a fost reprezentantul partidei ”românești” și autohtone din Ardeal, care s-a impus în fața grupării marii nobilimi maghiare din Ungaria la tronul de la Buda. După tată, Matei Corvin, ca al doilea fiu a lui Iancu, era român, iar după Elisabeta făcea parte din nobilimea maghiară. Numeroși nobili și familii de magnați din Transilvania aveau rădăcini profund românești. Familia Corvin este amintită în versurile Imnului Național al României – ”Deșteaptă-te Române”. Viitorul rege român al Ungariei s-a născut pe 23 februarie în 1443 la Cluj, în Transilvania, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara în casa lui Jakab Méhffi, socrul lui Stefan Kolb. Orașul era ”liber regesc”, dar populat de sași. Ioan de Hunedoara a fost un renumit conducător militar, descendentul unui cneaz valah (român), pe nume Voicu și apoi căpitan general și guvernator al Ungariei. A murit după victoria de la Belgrad în fața otomanilor din 1456. De atunci, pentru victoria românului, la ora 12, se bat clopotele bisericilor din toată Europa. Matei Corvin, pe numele adevărat Matia, după apostolul siriac, deci nu după numele evanghelistul Matei. Românii i-au spus Matei Corvin, nu Matia, fiind mai ușor de pronunțat. Sfântul apostol catolic era necunoscut pentru românii ardeleni. Matei Corvin s-a născut într-o clădire din centrul Clujului în care astăzi funcționează Academia de Artă, fiind asaltată zilnic de turiști. La 1443 orașul era preponderent săsesc, fiind întemeiat de coloniștii germanici. Cel mai mare rege român al Ungariei Matei Corvin a fost un renascentist, care a protejat cultura și a creat pentru prima data o armată permanent de mercenari din Europa, numită Armata Neagră. A domnit între 1458 -1490, El a fost învins de domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare în 1467 la Baia, unde a primit o săgeată în spate, conform cronicilor. Ideea înălțării la Cluj a unei statui a lui Matia Corvin datează încă din 1882, an în care Consiliul Legislativ Orășenesc Cluj a stabilit executarea unui monument în cinstea marelui fiu al orașului. Macheta lui János Fadrusz a fost aprobată în unanimitate de autoritățile locale, în anul 1894. Arhitectul Lajos Pákey a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetății Clujului. Statuia ecvestră a lui Matia Corvin se remarcă prin poziționarea tuturor celor patru copite ale calului pe sol, ceea ce, conform tradiției, înseamnă că personajul aflat pe cal a murit de moarte naturală, și nu în luptă. Monumentul a fost finanțat prin subscripții publice. Costurile mari ale realizării monumentului au întârziat inaugurarea, astfel că festivitățile au avut loc abia în 12 octombrie 1902.
După 1919 istoricul Nicolae Iorga ca să salveze statuia de la dărâmare a pus o placă în care arăta că Matei Corvin a fost primul rege român al Ungariei, care a fost înfrânt de un român, domnitorul Ștefan cel Mare la 1467, la Baia. Astfel e firesc astăzi ca autoritățile locale, județene și de la București să ceară oficial guvernului maghiar condus autoritar de Viktor Orban ca rămășițele marelui rege al Ungariei de origine română să fie aduse acasă la Cluj-Napoca, acolo unde s-a născut în 1443. Impozantul craniu al marelui rege trebuie să-și odihnească somnul de veci în Biserica romano-catolică Sf. Mihail, lângă statuia ecvestră sau într-un mausoleu în Cimitirul Central (Hajongard). Conform tradiției din Transilvania, marile personalități se înmormântează în localitatea de naștere. Ca istoric și român aștept ca marelui rege româno-maghiar să i se facă dreptate și să-i fie adus capul în inima Ardealului, în orașul unde s-a născut. Cluj-Napoca este singurul oraș care poate găzdui craniul regelui Matei Corvin și să atragă lumii întregi privirea spre un mare conducător renascentist de origine română.
Ionuț Țene/ napocanews.ro
