Istoricul Armand Goșu a răspuns la întrebarea care preocupă o lume întreagă: cât de puternică e Rusia, de fapt, în condițiile în care un continent întreg pare terorizat, chiar dacă armata lui Putin suferă în Ucraina. Analiza lui ține cont de detalii importante, iar concluzia e una surprinzătoare.

Analiștii politici și militari nu reușesc să se pună de acord în ce privește Rusia și adevăratele sale capacități militare. Există două curente de opinie: unul care susține că Rusia e slabă, iar o dovadă ar fi faptul că rușii nu reușesc să îngenuncheze Ucraina . Pe de altă parte, există foarte multe voci, inclusiv generali NATO din țări ca SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, care avertizează că Rusia ar putea în scurt timp să pornească o ofensivă nimicitoare împotriva Europei și să o subjuge. Evident, un răspuns exact nu este ușor de dat.

În același timp, de multe ori chiar experții care vorbeau despre slăbiciunile rușilor au avertizat că Rusia poate porni un război devastator și chiar să cucerească Europa, după ce mai întâi ar ocupa țări ca statele baltice, Polonia sau România. O contradicție evidentă, pentru că fie Rusia este slabă, iar atunci nu poate învinge nici măcar Ucraina, cu atât mai puțin o forță cum e NATO, fie e puternică și atunci chiar reprezintă un pericol pentru întreaga lume.

Printre cei care susțin că Rusia poate pune în pericol Europa se numără secretarul general al NATO, Mark Rutte . Discursul său devine pe zi ce trece mai dur, iar dacă la începutul mandatului a cerut statelor NATO să se pregătească de război, luni seara a șocat cu noi declarații.

În cadrul unui discurs ținut în fața membrilor Parlamentului European, Rutte a insistat că aliații trebuie să aloce mai mulți bani pentru înarmare. Olandezul a indicat și de unde ar trebui redirijate sume importante spre apărare: dinspre sănătate, pensii și asistență socială. „Suntem în siguranță acum, dar nu vom fi și în patru sau cinci ani de-acum încolo. Deci dacă nu faceți asta, pregătiți cursurile de limba rusă sau fugiți în Noua Zeelandă sau hotărâți acum să cheltuiți mai mult ”, e alternativa oferită de Rutte.

Și nu e singur. Secretarul general adjunct al NATO, Radmila Shekerinska, a declarat tot la începutul acestei săptămâni că este necesar ca ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice să adopte o nouă mentalitate de război în faţa ameninţărilor la adresa securităţii europene şi să îşi majoreze cheltuielile pentru apărare, conform agenției de știri EFE, citate de Agerpres.

„Rusia se pregăteşte pentru o confruntare majoră împotriva noastră, a spus-o în mod deschis”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

Ce avantaje au rușii

„Adevărul” a discutat despre forța Rusiei cu istoricul Armand Goșu, unul dintre experții care cunosc cel mai bine această țară și care este specializat în fostul spațiu sovietic.

Discuția este complexă, avertizează din start acesta, remarcând anumite slăbiciuni ale Rusiei care au retrogradat-o de la statutul de super putere militară.

Slăbiciunile arătate de ruși în Ucraina, țară având o populație de aproximativ 40 de milioane de oameni, dintre care cel puțin o treime au fugit în alte țări, spun multe. Federația Rusă, țară cu o populație de 143,8 milioane de oameni, cu o armată mult mai puternică, având resurse net superioare, nu a reușit să învingă până acum dârza rezistență ucraineană, deși a ocupat aproape 25% din teritoriul acestei țări.

„Deci, rușii sunt avantajați aici de doi factori care nu au contribuit la nașterea acestei, cum să spun, perspective a viitorului. 1. Occidentul ajută insuficient Ucraina și, din ce promite, livrează foarte puțin. Asta ar fi o dată. Apoi, 2. Problemele structurale ale Ucrainei. Și când zic problemele structurale, nu mă refer doar la problemele militare. Mă refer aici de la corupția sistemică din Ucraina până la, să spunem, oboseala societății, la fuga oamenilor din țară, la incapacitatea administrației de a asigura mobilizare și de a mobiliza suficienți bărbați pentru a-i pregăti și a fi trimiși pe front. Și, până la urmă, și la anumite decizii militare”, spune profesorul Goșu.

Greșelile care i-au costat pe ucraineni

În ce privește deciziile militare, Armand Goșu se arată consternat de felul în care au pregătit ucrainenii defensiva, după contraofensiva eșuată din 2023. Atunci, trupele ucrainene nu au putut trece de celebra linie de apărare Surovikin a rușilor. Apoi, deși au dat asigurări că vor construi o linie defensivă și mai puternică decât a rușilor, au eșuat lamentabil. Experții militari occidentali au criticat atunci felul în care s-au organizat trupele Kievului. Într-o anchetă specială, cotidianul american New York Times a remarcat caracterul „rudimentar” al fortificațiilor defensive ucrainene. Mai mult, CNN a citat surse militare ucrainene anonime, care au deplâns lipsa de pregătire a apărării.

Astfel, dacă Rusia a reușit să o construiască în doar câteva luni, între noiembrie 2022 și februarie 2023, celebra linie Surovikin, acoperind peste 800 de kilometri cu buncăre, „dinți de dragon” care blochează tancurile și blindatele, câmpuri minate și tranșee, ucrainenii nu au fost capabili să o replice, deși au beneficiat de zeci de miliarde de dolari și euro din partea aliaților.

Același lucru l-a remarcat și Armand Goșu, care s-a arătat dezamăgit de felul în care s-au organizat ucrainenii. Vestea proastă e că, spune el, în ciuda unor slăbiciuni evidente, rușii pot profita de slăbiciunile și mai mari ale ucrainenilor.

„Eu nu sunt militar, dar pe mine mă intrigă de luni de zile faptul că eu, când văd rușii întrând și cucerind diverse localități, practic ei nu au în față, nu trebuie să cucerească niște fortificații. Stau și mă întreb chiar nu au timp, ucrainenii să le fortifice? Sigur, nu sunt militar, nu vreau să detaliez, dar sunt lucruri pe care le-au observat și analiști militari importanți. Deci, câtă vreme există aceste slăbiciuri și se manifestă pregnant, șansele rușilor de a câștiga acest război, în ciuda faptului că Rusia chiar e slabă, sunt suficient de mari”, susține Goșu.

„Paradoxul rusesc”, explicat de Goșu

El a încercat să explice paradoxul care îi preocupă pe mulți experți.

„În primele zile de război ne așteptam ca Ucraina să pice, să reușească bliztkriegul rusesc și Rusia să-și atingă obiectivele. După ce au trecut vreo șase săptămâni, am înțeles că Rusia nu are nicio șansă. Ne-am așteptat, ca momentul unui mobilizări generale, pe fondul unor probleme de pe front, în Rusia să apară tulburări social-politice și demonstrații masive care să ducă la căderea regimului Putin. De asemenea, ne-am așteptat și ca economia rusă să se prăbușească sub presiunea sancțiunilor. Ceea ce iar nu s-a întâmplat. Războiul deja durează de mulți ani, de aproape trei ani. O să mai dureze, probabil, o perioadă”, explică el.

Răspunsul la întrebarea cât de puternică sau slabă este în realitate Rusia este complex. Totuși, Armand Goșu ajunge la o concluzie ce pare să contrasteze cu cea a lui Mark Rutte sau a unor analiști militari.

„Contează foarte mult felul în care percepem războiul și așteptările noastre pe care unii le șlefuim, unii le formulăm în funcție de percepțiile noastre. Deci, Rusia e în același timp slabă și în același timp puternică. E puternică raportat la capacitatea Ucrainiei și a Occidentului și este slabă dacă nu ai luat în discuție faptul că era percepută ca a doua cea mai puternică armată a lumii. Vezi exact ce se întâmplă în Rusia, vezi frontul, vezi capacitatea ei reală, militară, vezi faptul că are nevoie de soldați nord-coreeni, că această superputere mondială are nevoie de bombe din Coreea de Nord, are nevoie de drone din Iran ca să continue cu succesul războiului împotriva Ucrainiei. Și asta în condițiile în care între cele două țări, Rusia și Ucraina, e o prăpastie, o diferență foarte mare în favoarea Rusiei în ce privește toate tipurile de resurse”, explică profesorul Armand Goșu.

Ce pot face aliații

Statele Unite ale Americii și Europa, aliații în general, au o singură soluție. Și e simplă. Ei trebuie să susțină până la capăt Ucraina. Iar dacă Donald Trump va reduce sau va sista complet sprijinul alocat de la Washington Ucrainei, europenii, celelalte țări NATO, trebuie să-și suplimenteze ajutorul și să găsească soluții reale pentru a face acest lucru, spune Goșu.

De altfel, în această direcție se pare că vor evolua lucrurile. Donald Trump a afirmat deja în câteva rânduri că europenii ar trebui să se implice mai mult în Ucraina și să nu mai aștepte ca Statele Unite ale Americii să ducă această povară. Iar răspunsul europenilor nu s-a lăsat foarte mult așteptat. La finele săptămânii trecute, şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a anunțat, potrivit AFP, că Uniunea Europeană este pregătită și va prelua ştafeta sprijinului militar pentru Ucraina dacă SUA nu vor să facă acest lucru.

„Uniunea Europeană va prelua ștafeta de la SUA, dacă aceasta nu va mai putea sprijini militar Ucraina. Securitatea continentală depinde de susținerea partenerilor de la Kiev în acest război injust cu Moscova. Nu cred că este în interesul Statelor Unite și a liderului ei ca Rusia să devină o superputere. Am primit asigurări de la viitoarea administrație Trump că sprijinul va continua, însă rămâne de văzut sub ce formă”, a transmis Kallas, când mai sunt puține zile până când Donald Trump va fi învestit în funcția de președinte al SUA, la Washington, pe 20 ianuarie.

Nu este însă foarte clar cum și în ce măsură va reuși Uniunea Europeană să aloce noi resurse, în condițiile în care statele europene și-au diminuat capacitatea de producție de tehnologie militară, după încheierea Războiului Rece, iar revirimentul industriei militare necesită un timp.