Taxarea proprietăților și cota progresivă

Concomitent, de la anul ar urma taxarea proprietăților la valoarea de piață, adică impozite mai mari pentru locuințele din marile orașe, plus cota progresivă, respectiv zero impozite la veniturile mici cuplat cu impozit mai mare pe venituri mari.

De asemenea, își va face loc și o taxă pe carbon, care să scumpească mai departe carburanții și combustibilii fosili, precum gazele și cărbunele, dar și energia electrică.

Analiștii contactați de Libertatea spun că Guvernul va împături noile taxe sub forma luării de la bogați pentru corectarea inechităților sociale.

Aceștia mai acuză și că Guvernul este incapabil de reducerea cheltuielilor bugetare.

Ce se discută

Banca austriacă Erste a afirmat recent că este nevoie de adoptarea celui de-al doilea pachet fiscal, chiar dacă ordonanța-trenuleț adoptată la finalul anului trecut a readus „taxa pe stâlp” și a înghețat salariile bugetare.

Libertatea a scris încă din mai 2024 că Guvernul analizează majorarea TVA de la 19% la 21%. Premierul Marcel Ciolacu a negat vehement și a declarat că se tatuează dacă va crește TVA, dar documentele Ministerului Finanțelor includ clar aceste posibilități.

În luna ianuarie, Profit.ro scria citând surse că pe lista negocierilor cu Comisia Europeană și Banca Mondială se află mai multe taxe :

• creșterea impozitului pe profit pentru firme de la 16% la 19%
• creșterea impozitului pe venit de la 10% la 12%
• creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, cuplată cu eliminarea cotelor reduse, cu excepția mâncării și medicamentelor
• impozitarea proprietăților la valoarea de piață. Măsura e deja adoptată de câțiva ani, dar aplicarea ei s-a tot amânat, iar acum e programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

Concomitent, Marcel Boloș – ministrul investițiilor și fondurilor europene – a anunțat recent că este nevoie de o nouă taxă auto, în vreme ce Tanczos Barna – ministrul finanțelor – a spus că din a doua parte a anului România trebuie să facă o „reformă fiscală”, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Vor zice că iau de la bogați”

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că situația României este mai grea ca în 2010, când Guvernul a majorat TVA de la 19% la 24% și a redus salariile bugetare cu 25% și ajutoarele sociale cu 15%.

„Probabil se vor mări impozitele directe, adică impozitul pe profit mărit de la 16% la 19% și impozitul pe venit de la 10% la 12%. La TVA nu cred că vor dori din prima fază, dar la ce situație disperată e, probabil la asta se va ajunge. Probabil vom avea 21% și multe cote reduse eliminate”, susține Duca.

„Deja e prea puțin 21%, ar trebui 24%! Probabil vom avea o creștere mixtă, ca să se atenueze știrea cu majorarea TVA. Situația este mai grea ca în 2010, dar avem o impotență politică”, precizează Duca.

„Curentul majoritar este să luăm bani de la bogați, dar fără capitalul celor care muncesc nu avem investiții”.
Emilian Duca, analist economic

„Este filosofia lui Thomas Piketty (economist francez – n.r.), care se rezumă la un socialism de tipul să moară și capra vecinului”, acuză expertul.

Urmează cotă progresivă

Acesta spune că Guvernul va fi forțat în viitor să renunțe și la cota progresivă, care „și-a epuizat efectele”.

„Probabil se va ajunge la o situație în care vor zice că vor lua de la bogați. Impozitul pe proprietăți va fi și el la valoarea de piață, iar concomitent se vor diminua sumele defalcate primite de la buget de primari ca să-i forțeze să crească taxele locale”, a punctat acesta.

„Probabil vom avea 0% impozit pe venit pentru cei cu salarii mici și cote majorate pentru salariile mai mari, exact așa cum vrea Banca Mondială. Probabil vom vedea cotă progresivă de la 1 ianuarie 2026”, estimează consultantul fiscal.

Cota unică a fost adoptată în anul 2005 și a presupus impunerea unui impozit de 16% atât pe venituri, cât și pe profit și pe dividende.

Cum a variat impozitul pe venit

Între timp, nivelurile au tot fost modificate.

La impozitul pe venit nivelul a scăzut de la 16% la 10% în 2017, după ce PSD a făcut „revoluția fiscală”, adică trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Scăderea de la 16% la 10% a fost doar de formă pentru că a fost adoptată pentru ca angajații din România să nu piardă bani la salariu.

De asemenea, impozitul pe dividende a fost scăzut de la 16% la 8% pentru a stimula piața de capital pentru a fi apoi crescut la 10% din acest an.

Avocatul Gabriel Biriș a declarat, la rândul său, recent, că Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României indică majorarea cotei unice la 16% din 2025, de la 10% în prezent, şi a TVA la 21% începând din anul 2026.

Biriș a propus taxare inversă pentru a se lupta cu evaziunea fiscală la TVA.

Scenarii de la Banca Mondială și FMI

Un raport al Băncii Mondiale făcut pentru Guvern anul trecut arată că o reducere cu 6-10% a impozitelor pentru românii cu salarii anuale sub 50.000 de lei (4.166 de lei pe lună) ar putea fi finanțată printr-o creștere a ratelor de impozitare cu 3-4 puncte procentuale pentru contribuabilii care câștigă mai mult de 100.000 de lei (8.333 de lei pe lună).

Raportul Băncii Mondiale menționează și o creștere cu 50% a prețurilor la benzină până în 2030 prin creșterea accizelor pentru a include și costurile climatice sau o taxă pe carbon. De asemenea, se dorește și o scumpire de 62% la motorină, 34% la GPL, 55% la kerosen, 113% la cărbune, 32% la gaze naturale și 7% la electricitate.

De asemenea, Fondul Monetar Internațional (FMI) a recomandat în luna decembrie României reforme fiscale suplimentare. Instituția a numit explicit atunci TVA și impozitarea progresivă .

Avertismente cu privire la PNRR

Banca Națională a României (BNR) a avertizat că PNRR este mult întârziat , astfel că accesarea banilor este problematică.

România are la dispoziție 28,5 miliarde de euro prin PNRR, dar a îndeplinit doar 14% din ce și-a asumat.

Situația este problematică, având în vedere că toate investițiile din PNRR trebuie terminate până la finalul lunii august 2026. În caz contrar, România va pierde banii.

Educația este marea problemă

În schimb, consultantul Emilian Duca avertizează însă că nu banii sunt la momentul actual principala problemă a României.

„În momentul de față, cea mai mare lipsă din România este educația. Când se face educație pe TikTok vedem consecințele”, avertizează acesta.