Un singur episod de migrenă poate dura chiar și trei zile, iar episoadele de dureri de cap sunt recurente. Cum se manifestă această afecțiune, cum se tratează, ce poate ajuta.

Migrena este o afecțiune sub-diagnosticată și destul de puțin înțeleasă de către persoanele aflate în apropierea unui pacient care se confruntă cu astfel de dureri de cap chinuitoare. Cel mai des se manifestă prin episoade de dureri de cap care apar periodic. Sunt pe câte o jumătate de cap și pot fi însoțite de fono-fotofobie (pe pacienți îi deranjează zgomotul și lumina). Poate să se manifeste și greața, până la starea de vomă.

„Durerea poate să fie una pulsatilă, să zvâcnească capul, și de cele mai multe ori să fie agravată de activități fizice de rutină sau să împiedice pacientul să efectueze activități fizice, chiar și de rutină. De exemplu, un pacient cu migrenă poate să aibă dificultăți și să se aplece să se lege la șireturi, pentru că poate să zvâcnească capul și mai tare”, a explicat medicul specialist neurolog Bogdan pană, în cadrul emisiunii „Tinerețe fără bătrânețe”, de la Digi 24.

Cauzele migrenei încă nu sunt pe deplin cunoscute. „Cel mai probabil e o boală cu o componentă genetică foarte importantă. Nu știm exact ce declanșează primul acces de migrenă și de ce se întâmplă. Știm că apare cândva în perioada 5 – 50 ani, de cele mai multe ori în copilărie, adolescență sau adult tânăr, cam atunci începi tu să ai atacurile. Și în funcție de stilul tău de viață și de anumiți factori poți să ai atacuri mai des sau mai rar”, a continuat medicul explicațiile.

Atacurile de migrenă pot fi declanșate de anumite fluctuații. Este pe de o parte fluctuația stresului, care acționează atât în bine, cât și rău. În perioadele stresante putem să avem migrenă mai des, însă la fel se poate întâmpla și dacă ne relaxăm brusc, în weekend sau în prima zi de concediu.

Fluctuațiile somnului de asemenea accentuează atacurile, din acest motiv medicul recomandând pacienților cu migrenă să aibă un program strict de somn și să respecte orele de culcare, respectiv trezire, chiar și sâmbătă și duminica, sau în concediu.

Fluctuațiile hormonale, asupra cărora pacientul are mai puțin control, pot fi și acestea responsabile de crizele migrenoase.

„E un mit că dacă faci un copil îți trece migrena”

„E un mit că dacă faci un copil îți trece migrena. Cred că tocmai de la asta vine, de la fluctuații. Are un sâmbure de adevăr, pentru că pe perioada sarcinii pacientele pot să fie mai bine, însă după ce nasc de obicei migrena revine și poate să revină chiar cu „datorie” din perioada în care n-au avut. Adică poate să fie mai rău”, a explicat neurologul.

Un alt mit, parțial adevărat, a continuat medicul Bogdan Pană, este acela că se că scapă de migrenă după menopauză. „De cele mai multe ori, da, după menopauză e mai bine. Dar pot să mai fie și alte fluctuații: dacă n-ai mâncat la timp, dacă mănânci anumite alimente, dacă bei alcool - în special vin roșu, dacă sunt fluctuații de presiune atmosferică, de curenți de aer, dacă ai făcut un efort fizic intens, dacă a fost un miros puternic, chiar și unul plăcut, sau o lumină puternică, toate aceste lucruri unui pacient care suferă deja de boala aceasta poate să-i declanșeze o criză migrenoasă”, a descris specialistul și ce alți factori favorizanți are această afecțiune.

Adeseori pacienții care suferă de migrenă nu sunt înțeleși de către persoanele din jur, care nu suferă de aceeași boală, pentru că pare greu de crezut că o durere de cap nu se poate rezolva cu o pastilă, cu un episod de somn sau cu o plimbare în aer liber, ci criza se poate agrava.

„Dacă un pacient cu migrenă ar alerga prin pădure în timpul crizei, cel mai probabil n-ar fi mai bine, pentru că ar fi și efort fizic și lumină puternică”, a explicat medicul.

Cum poate să apară cefaleea de abuz medicamentos

Situația se poate îmbunătăți, a precizat medicul în emisiunea „Tinerețe fără bătrânețe”, prin modificări aduse stilului de viață, iar din fericire în ultimii ani au apărut și tratamente țintite, pentru atac și pentru prevenție.

Se recomandă administrarea medicamentelor potrivite încă de la primele semne. Vorbim de antialgice simple (aspirină, paracetamol, ibuprofen, ketoprofen, algocalmin), a explicat medicul Bogdan Pană, care la început pot să fie eficiente.

„Dacă ele nu mai sunt eficiente, ar trebui să trecem la o combinație de mai multe substanțe, cum e aspirina cu paracetamol și cu cofeină, doar că aceste combinații, chiar dacă pot să fie mai eficiente ca primele variante, predispun mai mult la cefalee de abuz medicamentos. Cefaleea de abuz medicamentos e un concept foarte interesant, în care, din păcate, pe măsură ce iei pastile mai des te doare capul mai des”, a atras medicul atenția.

Antialgicele simple, este neapărat necesar să știe pacienții care suferă de migrenă, pot fi administrate maximum 15 zile pe lună, și nu neapărat consecutive. Dacă sunt administrate, de exemplu, timp de trei luni, durerile de cap vor apărea și mai des. Combinațiile de medicamente, la rândul lor, pot fi administrate cel mult 10 zile pe lună, la fel și medicamentele din clasa de medicamente folosite țintit pentru migrene.

În ultimii doi ani, a mai precizat medicul, a apărut o nouă clasă de medicamente, care țintește specific migrena, și care „schimbă complet regulile acestor jocuri cu care eram noi obișnuiți și aparent, pe măsură ce le administrăm mai des, durerile de cap sunt mai rare”.

Medicul a explicat și cum ar trebui interpretată aparenta contradicție între indicațiile care li se dau pacienților.

„Le spuneam – ia ceva la primele semne, nu sta să aștepți, pentru că până la urmă oricum o să iei, o să fie mai puțin eficiente și o să ajungi să iei și mai multe pastile dacă nu ți-ai administrat la timp -, dar pe de altă parte le ziceam – dar vezi să nu iei prea des, că de ce le iei mai des o să te doară capul mai des -. E aparent o contradicție, pentru că le ziceam de fapt: ia la primele semne, dar când vei vedea că sunt minim patru zile pe lună, nu neapărat consecutive, din 30 în care ești nevoit să-ți administrezi ceva, vino înapoi să începem un tratament pentru prevenția migrenei, să le facem din ce în ce mai rare sau mai puțin intense”, a dar medicul lămuriri suplimentare.

Medicamente pentru prevenție

De aproximativ șase ani există și medicamente specifice pentru prevenție. Anterior, pentru a preveni crizele de migrenă, medicii prescriau medicamente care tratează și alte boli, de exemplu medicamente din clasa epilepticelor sau antidepresivelor. În prezent există medicamente țintite pentru migrenă, „ceea ce e de bine, și psihologic, pentru că știi că iei ceva pentru patologia ta, nici antiepileptic, nici antidepresiv. Și sunt și mai eficiente și cu mai puține efecte adverse”.

Pacienții, o arată studiile, nu ajung nici la timp și nici toți cei care se confruntă cu această migrenă. Conform unui studiu din 2018, realizat în mai multe țări din UE (la care însă România nu a participat), sub 50% dintre persoanele cu migrenă ajung la medic și sub 20% primesc un tratament care poate fi considerat corect.

Medicul Bogdan Pană atrage atenția pacienților ca dacă se confruntă cu dureri de cap în cel puțin patru zile din săptămână să se adreseze medicului neurolog, chiar dacă aceste dureri cedează la administrarea de medicamente.

Îmbunătățirea stilului de viață, inclusiv atenția la alimentele care ar putea declanșa crize, poate contribui la ameliorarea durerilor, iar pentru un mai bun control, a mai precizat medicul, le recomandă pacienților să țină un jurnal al migrenei.

„Oamenii de obicei știu anumite alimente care susțin că ar putea să le facă rău și de cele mai multe ori chiar le declanșează câte o criză migrenoasă, însă nu e neapărat un consens al specialiștilor că anumite alimente sunt periculoase. Din acest motiv se recomandă ca pacienții cu migrenă să aibă un jurnal al migrenei, să știe exact cam în câte zile pe lună i-a durut capul, cam ce și-au administrat în acele zile și câte pastile și, ideal, să treacă și anumiți factori care ei consideră că ar fi putut să fie declanșatori. Și dacă acei factori se tot repetă în acel jurnal, ar fi bine să îi evite”, a conchis neurologul.