Dură analiză...
Am citit cu tristete postarea domnului Cristian Negrea pe Facebook…
Are dreptate din foarte multe puncte de vedere, are dreptate sa se simta dezamagit de atitudinea basarabenilor fata de Romania si nu ma refer aici la puterea de la Chisinau, cum s-a numit ea de-a lungul timpului, ci mai ales de modul in care basarabenii de rand (multi dintre ei) percep relatiile cu Bucurestiul.
Romanii de peste Prut sunt bucurosi sa-si trimita copiii la studii in Romania, pentru ca diplomele noastre sunt recunoscute international, n-au nimic impotriva renovarii gradinitelor, scolilor si liceelor sau a multitudinii de ajutoare economice sau umanitare primite din Romania…dar intr-un final nu par sa ne simpatizeze chiar asa de mult.
Un procent ingrijorator de mare se declara pro-rusi, altii o tot tin cu ‘statalitatea” lor (aici ori sunt prosti ori sunt prosti) si in general se simte in cazul lor un fel de sindrom de superioritate provinciala fata de singura tara cu adevarat prietena pe care Basarabia o are.
Romania a facut multe gesturi frumoase fara de Chisinau, viceversa insa nu prea exista…
Dar nu despre Moldova de peste Prut vreau sa discutam astazi ci despre varianta apocaliptica, evocata de domnul Negrea, in care Bucurestiul ar trebui sa intervina armat pentru a apara Basarabia in fata unui eventual atac rusesc, pe model ucrainean. Stiu ca suntem stat NATO si UE dar nu despre asta este vorba, nu despre putinta politica ci despre cea faptica.
Si aici avem, noi romanii din Romania, o mare problema.
Am vazut cum a decurs razboiul din Ucraina, in prima sa parte cel putin. Am vazut o armata ucraineana destul de bine pregatita si care a dus razboiul intr-un mod foarte inteligent, asimetric, foarte mobil.
Am vazut cum rusii au fost drastic loviti cu rachete anti-tanc cu raza scurta si cu rachete anti-aeriene tot cu raza scurta. Am vazut cu totii in clipurile postate de Kiev cum tancurile rusesti erau distruse de la distante foarte mici, cateodata sub 100 de metri, sau cum elicopterele si avioanele rusesti au cazut prada Stinger.
Spike LR trageri de proba – Armata Romana
Armata Romana are in dotare undeva la +2500 de rachete AT Spike LR si ER, pe cele ER le lasam in plata Domnului, sunt pentru elicoptere, dar Spike ER – raza pana in 4 km – este o racheta care cu tot cu trepied sare de 35kg. Are astfel o mobilitate scazuta bine fata de NLAW/Javelin care pot fi operate de un singur om. Romania nu are astazi rachete AT cu raza scurta, desi RoMilitary (nu ca am fi vreun cotidian demn de bagat in seama) de ani de zile trage semnale de alarma cum ca avem o mare nevoie de astfel de rachete.
NLAWul simplu si usor, gata sa fie folosit imediat…
Armata Romana nu are rachete AT cu raza scurta, de foarte mare mobilitate (sa vad si eu cum sare unu” cu Spike ER de dupa un copac), nu are rachete AA portabile, nu avem nici macar un aruncator de grenade modern gen Carl Gustav. Noi tot AG 7 si AG9, ultima macar a dracului de grea, cu trei oameni si cu o mobilitate scazuta.
Noi nu avem drone si nu ma refer aici la mult-laudatele TB-2 ci la mult mai putinele drone construite in Ucraina dupa 2014, drone usoare de recunoastere care depisteaza inamicul si trimit acasa coordonatele. Cu acest tip de drone a facut armata ucraineana prapad printre rusi si a reusit sa tina sub supraveghere miscarile de trupe ruse.
Armata Romana nu are din pacate astfel de drone usoare, si cel mai probabil ca la nivel de pregatire a trupelor suntem departe de ce reusesc astazi ucrainenii sa arate in teren.
Pregatirea trupelor, calitate ofiterilor si a subofiterilor nostri, calitatea lantului de comanda, sunt toate motive de masiva ingrijorare pentru mine personal. Din ce am vazut pana acum, lucrurile nu sunt deloc incurajatoare astfel incat o eventuala interventie in Basarabia pare cu totul in afara puterilor noastre, strict dpdv militar si lasand la o parte oprelistile politice care survin din apartenenta noastra la NATO mai ales.
Ne uitam la ucraineni si ii comparam cu ce stim despre ai nostri, iar lucrurile nu arata deloc bine. Cam la toate capitolele care au contat pana acum pentru succesul cu totul neasteptat al trupelor ucrainene in fata celor ruse, noi stam foarte prost, lipisndu-ne lucrurile de baza: arme usoare, de mare mobilitate dar cu mare putere de foc, drone, mobilitate.
SMG inca nu a priceput ca este o foarte mare diferenta intre o rachete Spike LR si una din clasa NLAW/Javelin, inca n-au priceput nimic. Nu intelege cat de importanta este capacitatea trupelor de infanterie de a angaja elicopterele inamice cu rachete AA portabile, ca daca intelegeau avem si noi cateva sute de Stinger sau Mistral 3.
La capitolul drone nici n-are rost sa ne mai amaram, n-avem aproape nimic si doar speranta ramane de noi, desi daca ne uitam la pierderile suferite de ambele parti in Ucraina in razboiul dronelor, ajungem sa ne intrebam ce crede MApNul ca poate face cu 21 de drone medii? Unde sunt cele macar 2-300 de drone usoare, la nivel de pluton, care sa fie capabile sa-ti arate cine se pituleaza dupa blocul vecin, sau in lanul de grau de pe cealalta parte a soselei?
De artilerie nici nu mai discutam, vedem astazi cat de importanta este, cat de importanta este mobilitatea acesteia si culegerea de informatii. Noi inca nu avem nici macar un singur obuzier autopropulsat, nici macar un program in desfasurare, speram probabil ca nu vom avea nevoie de ele.
Nu mai discutam despre rachete sol-sol cu bataie mare, despre proiectile de aruncator ghidate si alte fineturi. Ce ne facem daca Serbia, buna amica a Moscovei nu ne mai vinde pulberi?
Desprea calitatea lantului de comanda nu vorbesc pentru ca nu stiu mare lucru desprea asta, dar daca ne uitam la alte lucruri, ne putem macar inchipui ca nici aici nu stralucim. Si apropos de lantul de comanda, chiar este nevoie ca purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii – domnul Constantin Spanu – sa fie general? Nu era mai normal ca aceasta functie sa fie ocupata de un fuctionar civil, asa cum se mai intampla pe la aia care chiar stiu cu militaria? Noi si rusii avem generali ca purtatori de cuvant al ministerelor apararii…
GeorgeGMT/ rumaniamilitary.ro