După un an de la asaltul Capitoliului, Biden şi Trump se confruntă de la distanţă (comentariu AFP)
Un memento al confruntării din trecut, poate o prefigurare a celei viitoare: preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi predecesorul său la Casa Albă, Donald Trump, vor lua cuvântul joi, la un an de la asaltul din 6 ianuarie asupra Capitoliului, sediul din Washington al Congresului american, pentru a-şi prezenta viziunile mai ireconciliabile ca oricând, comentează marţi AFP.
Fostul preşedinte republican a anunţat primul că va susţine o conferinţă de presă de la reşedinţa sa de lux fin Florida. "Până atunci, nu uitaţi că insurecţia a avut loc pe 3 noiembrie", a scris el, referindu-se la ziua alegerilor prezidenţiale pe care susţine, fără nicio probă, că le-a câştigat. Potrivit sondajelor, majoritatea simpatizanţilor republicani au aceeaşi convingere.
Foto: (c) Shannon Stapleton / REUTERS
Trump, care a pierdut alegerile din 2020 cu peste şapte milioane de voturi în favoarea democratului Biden, nu are deci nicio intenţie de a rămâne în umbră, în ciuda anchetei parlamentare în curs privind rolul său şi al apropiaţilor săi în asaltul care a şocat America.
Dimpotrivă, fostul preşedinte este angajat acum în curăţarea partidului prin îndepărtarea celor care nu se alătură afirmaţiilor sale despre furtul alegerilor.
"Comportamentul lui Trump nu are, fără îndoială, niciun precedent în istoria americană. Niciun fost preşedinte nu a încercat până acum să îşi discrediteze succesorul şi procesul democratic", apreciază Carl Tobias, profesor de drept la universitatea din Richmond.
Ce ar putea răspunde Biden, care va lua cuvântul joi în Capitoliu, chiar în locul unde mii de susţinători ai adversarului său republican au încercat să împiedice Congresul SUA să îi valideze alegerea?
Preşedintele repetă că democraţia americană se află într-un "punct de cotitură" şi asigură că el, Joe Biden, o poate salva.
De când a fost ales, detestă să se confrunte deschis cu "celălalt tip" sau "tipul dinaintea mea" - formulele folosite de preşedinte şi de Casa Albă pentru a nu-i spune în niciun caz pe nume celui pe care va trebui poate să îl înfrunte din nou la alegerile prezidenţiale din 2024.
Oficial, Biden intenţionează să candideze din nou, iar Trump lasă la rândul său să se înţeleagă că visează asta.
Lara Brown, profesoară de ştiinţe politice la universitatea George Washington, crede că "preşedintele şi vicepreşendinta (Kamala) Harris nu pot intra pe acest teren" al atacurilor verbale directe "deoarece nu vor să lase impresia unei 'vânătoare de vrăjitoare' orchestrate de la Casa Albă, ca să reluăm o expresie îndrăgită de Donald Trump". "Administraţia Biden îşi spunea că dacă ia decizii politice bune, toate acestea vor dispărea, dar cred că asta e o naivitate", adaugă ea.
Foto: (c) MICHAEL REYNOLD / EPA
Dacă ne luăm după Biden, cel mai bun mijloc de a-l contracara pe Trump este reconcilierea clasei de mijloc americane cu democraţia reprezentativă, prin garantarea unor locuri de muncă, a puterii de cumpărare şi a unei anumite seninătăţi în faţa globalizării.
Însă preşedintele reuşeşte cu greu să ofere rezultatele sperate: Statele Unite suferă cu o epuizare imensă un nou val al pandemiei, marile reforme sociale sunt blocate în Congres, costul vieţii creşte...
Rachel Bitecofer, expertă în strategie apropiată de tabăra democrată, este de părere că Biden ar trebui să se confrunte mai brutal cu fostul om de afaceri şi cu Partidul Republican. În faţa lui Trump, care l-a susţinut recent printr-un comunicat pe liderul ultraconservator ungar Viktor Orban, "trebuie să fim foarte cinstiţi în legătură cu ceea ce înseamnă asta", apreciază ea.
Este vorba - crede Bitecofer - despre un mijloc folosit de fostul preşedinte pentru "a semnala ce doreşte pentru America - şi nu este un viitor democratic".
Însă, regretă ea, "există o adevărată reticenţă de a recunoaşte în ce măsură este virulent atacul dreptei împotriva democraţiei".
"Ameninţările actuale la adresa democraţiei sunt reale şi îngrijorătoare", consideră Tobias, care apreciază că totuşi "Statele Unite au depăşit crize mult mai grave, în special războiul de secesiune". AGERPRES
